Subiectul BAC Istorie 2022 · Simulare

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „Criza internă a Ungariei de la cumpăna secolelor al XIII-lea și al XIV-lea a fost atât de gravă încât regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) i-a trebuit mai mult de un deceniu și jumătate pentru a putea restabili autoritatea centrală asupra întregului teritoriu al regatului. Întărirea treptată a puterii lui Carol Robert însemna un pericol pentru Basarab, cel care profitase de problemele interne ale Ungariei pentru a ocupa Banatul Severinului. Compromisul din 1324 nu era unul menit să dureze, astfel încât, în anul 1330, regele Ungariei s-a hotărât să tranșeze militar în favoarea sa situația din teritoriile de la Sud de Carpați. Rezultatul campaniei este cel cunoscut: înfrângerea catastrofală a armatei regale la Posada (9-12 noiembrie 1330). […] Ca și în alte cazuri din istoria românească, bătălia propriu-zisă nu a hotărât cu nimic soarta campaniei. În momentul în care ea a avut loc, încercarea regelui de a supune Țara Românească eșuase deja, armata regală retrăgându-se din fața cetății Argeș fără perspectiva de a mai iniția vreo acțiune ofensivă [împotriva lui Basarab] în acel an, anotimpul fiind prea înaintat.‟ (B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală (600-1800)

B. „Consfințind independența Țării Românești față de coroana Ungariei, victoria de la Posada a transformat fundamental și poziția sa internațională. Respingând cu succes, într-un moment extrem de critic și fără niciun sprijin din partea aliaților săi, o invazie condusă de însuși regele Ungariei, Basarab și-a cucerit o poziție de prestigiu pe scena politică a Europei de Sud-Est. […] În 1331-1332, trupele muntene au participat […], în sprijinul bulgarilor, la războiul victorios purtat de aceștia împotriva Bizanțului; în aceeași perioadă Basarab a recuperat, se pare, cetatea Severinului. Reluat în 1335, războiul cu Ungaria s-a desfășurat de această dată pe un front mult mai larg, izvoarele înregistrând confruntări armate atât în Țara Bârsei, cât și la Severin, această ultimă cetate rămânând însă, în cele din urmă, în stăpânirea Țării Românești. O nouă fază a presiunii ungare s-a consumat în anii 1343-1345, după moartea lui Carol Robert și încoronarea fiului său Ludovic cel Mare. Basarab a pierdut de această dată Severinul […].” (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți bătălia din anul 1330, precizată în sursa A. (2 puncte)
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din 1335-1345. (2 puncte)
3. Menționați statul medieval românesc și conducătorul acestuia, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. (6 puncte)
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că trupele muntene și bulgare sunt aliate. (3 puncte)
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
6. Prezentați două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. (6 puncte)
7. Menționați o asemănare între două autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea. (4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți cu atenție sursa de mai jos: „Între promulgarea tezelor din iulie 1971 și prăbușirea ordinii comuniste în decembrie 1989, esența regimului Ceaușescu a rămas aceeași: neostalinismul și un naționalism care să promoveze socialismul. Într-un fel, acestea caracterizează și ultimii ani ai regimului Gheorghiu-Dej. […] Probabil trăsătura definitorie a regimului lui Ceaușescu a fost cultul personalității […]. În presă, la televizor și în cadrul adunărilor publice, el se afla în centrul atenției […]. În condițiile impuse de cultul personalității, Partidul Comunist și-a pierdut într-un fel poziția de factor al schimbării pe care o deținuse în primele două decenii în care se aflase la putere. […] Economia a dat semne tot mai mari de slăbiciune, în ciuda creșterii continue impresionante, iar începând cu anii 1980 a intrat într-o fază de colaps. […] În timpul lui Ceaușescu, efortul de industrializare a fost neînduplecat și împins la extrem. În viziunea sa, industria grea avea să aibă mai multe beneficii: urma să pună bazele noii ordini economice comuniste, să asigure autonomia României în relațiile cu Uniunea Sovietică și să întărească poziția internațională a țării. Industria și diversele ei întreprinderi au continuat așadar să aibă întâietate la alocarea investițiilor de capital, adesea în detrimentul agriculturii și al altor ramuri ale economiei, aparent mai puțin importante. Pentru a-și finanța planurile industriale ambițioase, regimul recursese la împrumuturi de la alte guverne și instituții financiare internaționale precum Fondul Monetar Internațional […]. Planul de acțiune consta în utilizarea împrumuturilor străine pentru a construi noi întreprinderi și a extinde capacitatea de producție a celor mai vechi, apoi în vânzarea bunurilor lor pe piața internațională, care însemna în primul rând Occidentul, și folosirea profiturilor pentru achitarea creditelor. […] Sistematizarea satului la care Ceaușescu se gândise ani buni era acum în plină desfășurare. Principalele obiective erau înlocuirea satelor cu centre agrotehnice și transformarea locuitorilor din mediul rural în proletari.“ (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți un lider politic precizat în sursa dată. (2 puncte)
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. (2 puncte)
3. Menționați practica politică utilizată în mediul rural și un obiectiv al acesteia, la care se referă sursa dată. (6 puncte)
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la cultul personalității. (6 puncte)
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la industria României, susținându-l cu două informații selectate din sursă. (10 puncte)
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul politic instaurat în România după „prăbușirea ordinii comuniste în decembrie 1989‟ are caracter democratic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) (4 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în perioada 1801-1930, având în vedere:

• precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în prima jumătate a secolului al XIX-lea și menționarea unei prevederi a acestuia;
• menționarea a trei fapte istorice referitoare la statul român modern, desfășurate în deceniile șase-șapte ale secolului al XIX-lea;
• prezentarea unui fapt istoric din anul 1918, care a contribuit la realizarea României Mari;
• formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România Mare în perioada 1919-1930 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Sursă PDF: istorie_2022_var_simulare.pdf — Ministerul Educației (arhivat pe subiectebac.ro).