Subiectul BAC Istorie 2022 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „După ce a obținut calitatea de ban al Severinului, Iancu de Hunedoara ajunge […] voievod al Transilvaniei. […] În 1443-1444 marele comandant desfășoară o campanie pe teritoriul Serbiei și al Bulgariei, eliberează Nișul […] și Sofia și amenință chiar centrul Imperiului Otoman. Înspăimântați de această «campanie lungă», turcii cer pace, care se încheie, grație lui Iancu [de Hunedoara], la 1444, pe 10 ani. Dar, la stăruințele papale și ale principilor occidentali […] se reiau planurile creștine de război, odată cu plecarea flotei venețiene spre Bosfor. Iancu [de Hunedoara] nu a agreat ruperea păcii, dar, odată decizia luată, s-a situat în fruntea oștilor transilvănene, croate și bosniace, luptând alături de oastea regală ungară și cea a Țării Românești […]. Bătălia s-a dat la 10 noiembrie 1444 la Varna, în Bulgaria (ocupată de otomani), unde oastea puțin numeroasă a creștinilor a fost învinsă de otomani. Copleșitoarea forță numerică și, în parte, incompatibilitatea de tactică militară au decis rezultatul luptei: față de o anumită greutate de mișcare a creștinilor, turcii au mizat pe cavaleria ușoară mobilă și pe atacuri prin surprindere.” (I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

B. „În 1459, Vlad [Țepeș] a refuzat plata tributului și alte obligații impuse de turci. În iarna dintre 1461-1462 […] a pătruns prin surprindere la sud de Dunăre și a distrus toate punctele fortificate otomane […]. Ca urmare, în primăvara anului 1462, o armată otomană în frunte cu Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, pornește spre Țara Românească […]. O parte a oștii inamice a trecut Dunărea pe la Turnu […], iar o altă parte a venit pe mare și pe Dunăre până la Brăila, pe care a cucerit-o. […] La 16 iunie 1462 Vlad [Țepeș] organizează un atac de noapte asupra taberei inamice, cu gândul asasinării sultanului. Scopul nu a fost atins, dar faptul a produs panică, iar otomanii […] au ajuns să se ucidă între ei. După acest atac, domnul s-a retras la nord de capitală […]. Sultanul îl adusese cu sine și pe înlocuitorul lui Vlad [Țepeș], în persoana fratelui acestuia, Radu cel Frumos […]. La 1462, între noul domn, Radu cel Frumos, și sultan, se încheie un nou tratat […]. În consecință, se reglementau raporturile politice româno-otomane. Țara Românească […] accepta suzeranitatea Imperiului Otoman, plătea un tribut anual […] în schimbul protecției, al garantării statutului său, al păstrării instituțiilor.” (I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți statul medieval românesc, precizat în sursa B. (2 puncte)
2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la bătălia de la Varna. (2 puncte)
3. Menționați câte un conducător din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B. (6 puncte)
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că prin campania militară este amenințat centrul Imperiului Otoman. (3 puncte)
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
6. Prezentați alte două fapte istorice desfășurate de români în relațiile internaționale din secolul al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. (6 puncte)
7. Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. (4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „În anul 1873, […] problema proclamării independenței României, vizată de principele Carol I și unii miniștri, a constituit obiectivul guvernului, a cărui majoritate, invocând contextul extern nefavorabil, consideră nepotrivită punerea imediată în practică a unui asemenea proiect. Majoritatea membrilor guvernului […] erau adepții intensificării negocierilor diplomatice în vederea obținerii independenței […]. Redeschiderea «crizei orientale» în 1875, eveniment datorat de data aceasta acțiunii popoarelor mici din sudul Dunării și nu, ca în trecut, disputei dintre marile puteri pentru dominație în această parte a Europei, va pune statul român într-o situație deosebit de complexă. Preocuparea principală a politicii externe românești în prima fază a crizei va fi evitarea «prinderii» teritoriului României în conflict. […] Toate propunerile de cooperare militară româno-ruse, făcute de Carol I, I. C. Brătianu sau M. Kogălniceanu, au fost respinse de țarul Rusiei, Alexandru al II-lea, și cancelarul Gorceakov până în iulie 1877. Din cauza informațiilor eronate în legătură cu starea militară a Turciei, […] Rusia n-a dorit o cooperare militară cu România, considerând că totul se va limita la o simplă plimbare în Balcani. […] Această poziție rigidă […] față de România s-a menținut până în iulie 1877, respectiv până în momentul crizei de pe frontul de la Plevna. […] Imprecizia informațiilor în privința forțelor otomane concentrate la Plevna au adus după sine două grele înfrângeri pentru trupele rusești […], iar comandamentul rusesc, prin intermediul marelui duce Nicolae, a lansat un disperat apel pentru intrarea imediată în acțiune a armatei române. Prezența armatei române în război devenise necesară […] când primele succese înregistrate de otomani împotriva rușilor la Plevna, în iulie 1877, au dezvăluit […] gravele consecințe ce puteau decurge de aici.” (V. Russu, Studii de Istorie modernă)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți conducătorul României precizat în sursa dată. (2 puncte)
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. (2 puncte)
3. Menționați procesul istoric redeschis în 1875 și o cauză a acestuia, la care se referă sursa dată. (6 puncte)
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la guvernul României. (6 puncte)
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la participarea României la război, susținându-l cu două informații selectate din sursă. (10 puncte)
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în statul român se adoptă măsuri de modernizare în perioada 1864-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) (4 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția României în secolul al XX-lea, având în vedere:

• menționarea a trei aspecte referitoare la democrația din statul român în primul deceniu după constituirea României Mari (1918);
• precizarea legii fundamentale adoptate în România între anii 1931-1940 și menționarea unei consecințe a acesteia;
• prezentarea unei practici politice utilizate în România, în etapa stalinismului din a doua jumătate a secolului al XX-lea;
• formularea unui punct de vedere referitor la România în perioada 1965-1988 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Sursă PDF: istorie_2022_var_07.pdf — Ministerul Educației (arhivat pe subiectebac.ro).