Subiectul BAC Istorie 2021 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „În primele decenii ale existenței sale ca stat, Moldova s-a confruntat cu repetatele încercări ale Ungariei de a-și restabili suzeranitatea asupra regiunilor de la Est de Carpați. Domnii Moldovei au încercat să scape de această amenințare, sprijinindu-se pe Polonia. Lui Bogdan, creatorul statului independent moldovenesc, i-a urmat în scaun Lațcu […]. El a trebuit să facă față încercuirii polono-maghiare realizate prin alegerea regelui Ungariei, Ludovic I, ca rege al Poloniei în 1370. Pentru a slăbi presiunea regatului Ungariei, Lațcu a trecut la catolicism, intrând în legătură directă cu papalitatea. Izvorâtă dintr-o preocupare pur politică, adoptarea catolicismului nu a supraviețuit domniei lui Lațcu […]. Urmașul lui Lațcu, Petru Mușat […], s-a folosit de destrămarea, după moartea lui Ludovic I (1382), a uniunii polono-maghiare, pentru a se elibera de presiunea Ungariei și pentru a reglementa relațiile cu Polonia. Legăturile stabilite cu Polonia în 1387, prin tratatul de la Liov, au oferit Moldovei un sprijin extern împotriva primejdiei ungare. O vădită preocupare a manifestat Petru Mușat pentru organizarea economică, administrativă și religioasă a țării. El a bătut primii bani moldovenești de argint; veniturile țării au crescut considerabil prin comerțul intern și de tranzit.” (A. Oțetea, Istoria poporului român)

B. „Din 1470, Ștefan cel Mare începe rezistența față de Poartă [Imperiul Otoman]. Ca și domnul Țării Românești, Mircea cel Bătrân sau voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, Ștefan [cel Mare] urmărește cooperarea într-un efort comun și de durată cu Țara Românească, Transilvania și Ungaria. […] Față de opțiunea lui Ștefan cel Mare, oficialitățile otomane hotărăsc războiul împotriva Moldovei. Mai întâi printr-un atac al tătarilor, care sunt însă complet învinși la Lipinți, în apropierea Nistrului […]. A urmat intervenția directă a forțelor otomane […]. Bătălia s-a dat la 10 ianuarie 1475, în fața orașului Vaslui, […] pe un teren mărginit de păduri întrucât acesta nu îngăduia desfășurarea forțelor de invazie. Înfrângerea otomanilor a fost totală; urmărirea lor a ținut aproape patru zile. […] Biruința de prestigiu […] de la Vaslui nu putea împiedica reacția Porții ce dispunea de foarte mari rezerve de oameni și armament. Ca urmare, Ștefan cel Mare trimite, chiar la 25 ianuarie 1475, suveranilor Europei o scrisoare vestindu-le […] victoria de la Vaslui și avertizând că sultanul va veni «cu toată puterea sa» să cuprindă Moldova […].” (C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Scurtă istorie a românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți voievodul Transilvaniei precizat în sursa B. (2 puncte)
2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la domeniul economic. (2 puncte)
3. Menționați două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. (6 puncte)
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că adoptarea catolicismului este temporară. (3 puncte)
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
6. Prezentați alte două acțiuni la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale din secolele al XIV-lea – al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. (6 puncte)
7. Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentanții spațiului românesc în secolele al XVI-lea – al XVII-lea. (4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „România a dus […] negocieri cu Serbia și Grecia în vederea unei alianțe împotriva Imperiului Otoman. Relațiile cu Serbia erau deosebit de strânse, datorită uriașului spirit de independență din ambele țări. […] Carol I și prințul Serbiei […] au fost de acord, în 1867, să colaboreze, și un tratat de alianță, ce prevedea o acțiune militară comună în vederea înlăturării suzeranității Imperiului Otoman, a fost semnat […] în 1868. […] Guvernul conservator al lui Lascăr Catargiu s-a orientat din ce în ce mai mult spre Austria […]. Discuțiile […] privitoare la un acord comercial cuprinzător, care se tergiversau încă din perioada imediat următoare venirii lui Carol I la tronul statului român, se accelerau acum întrucât ambele părți îi recunoșteau avantajele. […] Tratatul a fost semnat în 1875 și […] prevedea dezvoltarea comerțului între cele două țări […], dar avantajele economice reveneau clar Austro-Ungariei, dat fiind că acesteia i se acordaseră cele mai scăzute tarife posibile la aproape toate mărfurile […]. În schimb, României i se permitea să exporte în Austro-Ungaria, fără taxe vamale, grâne și alte produse […]. România a urmărit și stabilirea unor relații […] cu Rusia. În 1874 ea a stabilit o agenție diplomatică la Sankt Petersburg, iar în 1875 au început negocierile pentru un tratat comercial. […] Românii căutau un sprijin în plus pentru independența lor, în timp ce rușii doreau să contrabalanseze prezența crescândă a Austriei în România. Cu toate că în august era deja pregătit un proiect, negociatorii ruși ezitau să-l semneze […], ca să nu-i ofenseze pe turci […]. Criza […] din 1875, și conștiința că Serbia și Muntenegru ar putea intra în război împotriva Imperiului Otoman și că Rusia ar fi atunci nevoită să trimită sprijin prin România, i-a convins până la urmă pe ruși să accepte condițiile românești. Tratatul [comercial] a fost semnat în martie 1876 și ratificat în octombrie 1876. […] Astfel, o a doua Mare Putere a recunoscut, în decurs de un an, dreptul României de a încheia acorduri internaționale fără consimțământul guvernului otoman, iar conducătorii politici români erau convinși că reușiseră să capteze bunăvoința Rusiei.” (K. Hitchins, România 1866-1947)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți statul sub suzeranitatea căruia se află România, precizat în sursa dată. (2 puncte)
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. (2 puncte)
3. Menționați conducătorul statului român și o acțiune desfășurată între România și Serbia, la care se referă sursa dată. (6 puncte)
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Tratatul României cu Austro-Ungaria. (6 puncte)
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile dintre România și Rusia, susținându-l cu două informații selectate din sursă. (10 puncte)
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în spațiul românesc între anii 1801-1850 a favorizat constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) (4 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția Românei în secolul al XX-lea, având în vedere:

• menționarea a două acțiuni desfășurate de români în contextul unui conflict politico-militar internațional din primele două decenii ale secolului al XX-lea și a câte unei consecințe a fiecăreia dintre aceste acțiuni;
• prezentarea unui aspect referitor la Constituția din 1923;
• precizarea noului regim politic impus în România postbelică, în prima jumătate a secolului al XX-lea;
• formularea unui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1952-1980 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Sursă PDF: istorie_2021_var_04.pdf — Ministerul Educației (arhivat pe subiectebac.ro).