Subiectul BAC Română Real 2018 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește următorul fragment:

Mă consider bucureștean get-beget, nu numai fiindcă m-am născut la București, dar și fiindcă am dovezi că strămoșii mei paterni, veniți din munții Pindului acum vreo 220 de ani, erau deja proprietari în București în

1815. Asta-mi face aproape două veacuri. Iar dinspre mamă stau și mai bine: am un document care atestă că strămoșul mamei, marele vistier* Bunea Grădișteanu, avea case în București în 1658. Făcând media, cred că pot fi privit ca unul dintre cei mai vechi bucureșteni!

Atunci, să vă povestesc romanul meu de dragoste cu orașul meu – de dragoste nefericită, bineînțeles.

M-am născut la București la 31 august 1916, trei zile după intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei. În actele mele scrie 18 august, că eram încă sub stilul vechi, cu calendarul iulian; țin minte când s-a trecut la calendarul gregorian, aveam 6 ani – iar indicația asta greșită în toate actele mele mă supără: mă îmbătrânește cu 13 zile. […] La sfârșitul războiului – tata murise între timp, cum am spus – maică-mea nu s-a întors îndată în țară, ci a stat în seama bunicului până în vara anului 1920. Așa se face că am descoperit deodată Bucureștii la vârsta de patru ani abia împliniți și am amintiri din acel moment rămase extrem de vii în memoria mea. […] Nu erau ca astăzi zgomote de motoare. Nu. Era mai întâi ropotul cailor. Caii birjelor sau căruțelor, trap-trap, trap-trap… apoi strigătele vânzătorilor ambulanți – mai întâi olteanul cu cobilița*, care vindea zarzavaturi, și m-am întrebat multă vreme cum putea el să-și câștige pâinea cu ce se găsea în cele două coșuri. Femeile ieșeau din case, el, dintr-o smucitură, sălta cobilița de pe umăr și punea coșurile la pământ. Și femeile se mai târguiau cu el! Venea apoi iaurgiul: „Iaurr… Iaurr… Lapte covăsituu…”. Și ăl cu două bidoane mari de tinichea la capetele cobiliței: „Gaz-benzin… gaz-benzin…”. Gazul era, bineînțeles, „petrolul lampant”, căci mai erau case unde nu pătrunsese electricitatea, iar benzina folosea gospodinelor în fel de fel de scopuri, de pildă împotriva ploșnițelor și păduchilor.

Dar era mai cu seamă florăreasa. Auzeam de departe strigarea ei melodioasă: „Hai la garoafe… lalele… anatiitee”. […] Și chemarea se repeta, din ce în ce mai depărtată: „Hai la garoafe… lalele… anatiitee…”. Îmi mai cântă și azi în urechi, după atâția zeci de ani…

Neagu Djuvara, Amintiri din anii ’20, impresii din anii ’90, în volumul Bucureștiul meu

*vistier – (în Evul Mediu) titlu dat marelui dregător care avea în grijă tezaurul țării *cobilița – piesă de lemn curbat, purtată pe umeri și care servește la transportarea găleților, a cofelor, a coșurilor etc.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la textul dat.

1. Indică sensul expresiei să-și câștige pâinea din textul dat. (6 puncte)

2. Menționează anul intrării României în Primul Război Mondial, valorificând textul dat. (6 puncte)

3. Precizează un aspect al începutului modernizării Bucureștiului, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. (6 puncte)

4. Explică motivul pentru care autorul se consideră bucureștean get-beget. (6 puncte)

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, efectul pe care îl are asupra autorului venirea acestuia la București, la vârsta de patru ani. (6 puncte)

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă amintirile se păstrează selectiv sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul dat, extras din volumul Bucureștiul meu, cât și la experiența personală sau culturală. (20 de puncte)

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

• formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; (14 puncte)

• utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. (6 puncte)

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

Lumea toată-i trecătoare.

Oamenii se trec și mor

Ca și miile de unde,

Ce un suflet le pătrunde,

Treierând necontenit

Sânul mărei infinit.

Numai poetul,

Ca pasări ce zboară

Deasupra valurilor,

Trece peste nemărginirea timpului:

În ramurile gândului,

În sfintele lunci,

Unde pasări ca el

Se-ntrec în cântări.

Mihai Eminescu, Numai poetul…

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui G. Călinescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

• evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

• comentarea a două secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;

• analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

---

Sursă PDF: E_a_romana_real_tehn_2018_var_03.pdf — Ministerul Educației Naționale, Centrul Național de Evaluare și Examinare (arhivat pe subiectebac.ro).