SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citește următorul fragment:
Cred că o carte sau o revistă de călătorii degajează nostalgii la fiecare rând. Cu gratitudine citesc Lumea turistică.
Domnul Octav Moșescu*, un om îndrăgostit de toate orizonturile, se pricepe s-o pună admirabil la punct și textul bine ales este ornat cu cele mai frumoase fotografii. Priviți revista: nu vi se pare cu totul excepțională pentru începuturile în care se mențin publicațiile noastre? […]
Lumea este așa de frumoasă!
În multele mele călătorii, am găsit colțuri superbe, pe care nu le cunoaște nimeni. Gândul că ele continuă să risipească frumusețea, în timp ce eu de la distanță nu mă mai pot bucura, mi se pare cea mai imensă tragedie. Să te simți legat de pământ ca un copac, ce poveste poate fi mai tristă? Te duci la locuri necunoscute, din cauza unei cărți care te-a obsedat și vrei să faci descoperiri tu singur. Și te duci din nou tot acolo, căci îți faci iluzia că s-au integrat definitiv sufletului tău. În același timp, alții doresc să vadă colțul unde locuiești tu și pe care nu mai ești în stare să-l prețuiești. Mi-aduc aminte. Eram pe plaja de la Dinard. Un francez de lângă mine, când a auzit că sunt român, mi-a spus:
— Ce fericit ești dumneata că poți să vezi oricând Brăila…
— De ce Brăila?
— Orașul lui Panait Istrati*…
Și eu care locuiam alături de Brăila și nu bănuiam nimic! Nu de mult am fost în Egipt până la Luxor. Am găsit acolo oameni care mi-au întins mâna din toată inima și simt încă, emoționat, căldura lor. Cum pot renunța la ei pentru totdeauna, ca și cum ar fi murit? M-am plimbat pe Nil noaptea în lungul templului celebru, mi-am cufundat mâna în apă. Trebuie să mă mulțumesc acum numai cu Cișmigiul? Dorul de a pleca nu-l simte toată lumea cu aceeași intensitate? Și nu are nimeni impresia că și-a greșit meseria și că mai bine se făcea funcționar la un tren internațional? […]
Atâtea sugestii se desprind din revista Lumea turistică, încât am crezut necesar să însemn câteva pe o pagină… Anton Holban, Note de călătorie *Octavian Moșescu (1894-1982) – redactorul revistei interbelice Lumea turistică, fotograf *Panait Istrati (1884-1935) – scriitor român, de limbă franceză și română
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat:
-
Indică sensul secvenței s-o pună admirabil la punct. (6 puncte)
-
Menționează două calități ale revistei Lumea turistică, identificate în textul dat. (6 puncte)
-
Precizează atitudinea autorului față de revista Lumea turistică, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. (6 puncte)
-
Explică un motiv al vizitării unor locuri necunoscute, așa cum se desprinde din textul dat. (6 puncte)
-
Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația secvenței Și nu are nimeni impresia că și-a greșit meseria și că mai bine se făcea funcționar la un tren internațional?. (6 puncte)
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă oamenii pot aprecia sau nu farmecul locului în care trăiesc, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Note de călătorie de Anton Holban, cât și la experiența personală sau culturală. (20 de puncte)
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
-
formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; (14 puncte)
-
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. (6 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în următorul fragment:
ACTUL I
Redacția ziarului DEȘTEPTAREA. În dreapta, planul II, o ușă de intrare. În peretele din fundal, o ușă cu o firmă dreptunghiulară: Direcția. În stânga, planul II, o ușă ce duce spre alte încăperi ale redacției. […]
SCENA I
VOICU, NIȚĂ
Dimineață de vară. Soare mult. Ferestrele deschise. Voicu, la masa din dreapta, doarme sau numai dormitează, cu capul culcat pe brațul drept și pălăria pe frunte. Un moment de tăcere. Se aude doar prin ferestrele deschise rumoarea surdă a străzii. Pe urmă izbucnesc strigătele vânzătorilor de ziare: „Deșteptarea! […] Deșteptarea!” Strigătele se depărtează treptat. Se mai aude de undeva departe încă o dată: Deșteptarea! Voicu a rămas tot timpul nemișcat. Intră Niță, servitorul, cu un teanc de exemplare. Se vede bine titlul tipărit: Deșteptarea. Trece pe la fiecare masă și lasă câte un exemplar.
NIȚĂ: Iacă și gazeta noastră.
VOICU (mormăind, fără să ridice capul): A apărut?
NIȚĂ: Acu o aduse băiatul de la tipografie. E caldă. (Freacă cu degetele hârtia, și pe urmă se uită la degetele înnegrite de cerneală.) Uite, se ia cerneala pe dește. (Duce gazeta la nas și o miroase.) Și miroase! Miroase de te trăsnește. […]
VOICU: Toate gazetele au un miros. (După o pauză de o secundă care nu e o pauză ironică, ci una de somnoros.) Miros de cerneală.
Mihail Sebastian, Ultima oră
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu sau lui Tudor Arghezi. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
-
evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
-
comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
-
analiza a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Sursă PDF: E_a_romana_real_tehn_2018_var_02.pdf — Ministerul Educației (arhivat pe subiectebac.ro).