Subiectul BAC Română Uman 2025 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește următorul fragment:

Fără Ion Pillat n-ar fi întreagă galeria scriitorilor care au trăit și s-au manifestat în spațiul dintre cele două războaie mondiale. Puțin cunoscut și apreciat de confrați, pentru lipsa lui din mijlocul lor, el a trăit totuși intens și a cunoscut o parte din glorie în viață.

Pillat a fost un poet de interior. Departe totdeauna de zgomotul orașelor, a preferat biblioteca, studiul, singurătatea, liniștea, casa, oricăror altor risipiri. A scris mult, a tradus și a umblat. Este, poate, unul dintre singurii scriitori din vremea lui care a călcat cel mai mult țara pas cu pas, a căutat să-i descifreze frumusețile și a iubit-o pentru că a cunoscut-o. I-a colindat mănăstirile, i-a știut monumentele și, mai ales, s-a îmbătat până la extaz de măreția munților și de neliniștea permanentă a mării.

Pe Ion Pillat nu cred că ar putea spune cineva că l-a cunoscut total, și aceasta nu pentru că era un om complicat. Dimpotrivă, amabil, simplu în expunere, scăpa totuși printre degete celui care ar fi vrut să-l cunoască mai de aproape. Era un poet dublat de un cunoscător adânc al sufletului omenesc.

În tinerețea mea, cum am mai mărturisit și cu alte ocazii, m-a interesat să cunosc, să aud, să-mi însemn și, pentru că nu voiam să rămân numai la cei care frecventau cafeneaua literară, am căutat împrejurări favorabile și pentru cunoașterea acelora pe care nu-i puteam întâlni decât în drum. […]

Găsisem la anticariat o plachetă din poezia lui Francis Jammes, în traducerea lui și a lui N. I. Herescu. Am cumpărat-o și am alergat din nou la Constantin Stelian, rugându-l să-mi înlesnească un autograf, dar cum acesta era tocmại în perioada unor examene, a trebuit să-mi amân bucuria.

Prilejul s-a ivit tocmai la Ziua Cărții, în anul 1938. Era într-o convorbire cu Horia Furtună și Ion Minulescu. Vorbeau despre traduceri și Ion Pillat tocmai voia să demonstreze că traducerile sunt o necesitate și că apariția lor masivă dovedește lipsa literaturii autohtone de calitate, de unde și dezinteresul cititorului român față de lucrările scriitorilor români.

— Este adevărat, susținea el, că traducerea umple un gol, dar ea trebuie să completeze, nu să înlocuiască.

M-a întrebat de ce vreau autograful. Răspunsul că aveam o bibliotecă frumoasă și că voiam s-o fac mai frumoasă se părea că l-a încântat. După ce mi-a scris câteva rânduri pe prima pagină a cărții, a scos din buzunar placheta Satul meu, apărută în colecția „Cartea vremii”, în anul 1923, și-a semnat pe ea numele, a pus data și mi-a întins-o.

— Tot pentru biblioteca dumitale!

M-am dus repede, am cumpărat Scrisori către Plante, carte care îmi apăruse cu un an mai înainte […], am scris pe ea câteva rânduri și m-am grăbit să i-o dau.

L-am mai întâlnit după aceea de multe ori la Gândirea.

Acum, de câte ori îl salutam, îmi zâmbea, iar când se ivea prilejul, îmi întindea mâna ca unui vechi cunoscut.

Virgil Carianopol, Ion Pillat, în volumul Scriitori care au devenit amintiri

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al cuvântului glorie și al secvenței din nou. (6 puncte)

2. Menționează numele celor doi traducători ai poeziilor lui Francis Jammes, utilizând informațiile din textul dat. (6 puncte)

3. Precizează o pasiune a scriitorului Ion Pillat, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. (6 puncte)

4. Explică motivul pentru care Virgil Carianopol cumpără volumul Scrisori către Plante. (6 puncte)

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, opinia lui Ion Pillat despre traduceri, așa cum reiese din textul dat. (6 puncte)

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă relațiile interumane sunt influențate sau nu de existența unor preocupări comune, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Scriitori care au devenit amintiri de Virgil Carianopol, cât și la experiența personală sau culturală. (20 de puncte)

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

• formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; (14 puncte)

• utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. (6 puncte)

În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.

ACTUL II

După o lună de la acțiunea primului act. E tot o duminică, spre dimineață, și pe fereastră se vede, în decorul cunoscut, toamna de octombrie. Interiorul casei lui Manole e mult schimbat. […] Încăperea, ca aspect general, are acum un aer de sărăcie, de pustiu, în bună concordanță cu perspectiva de dincolo de fereastră. Pomii îngălbeniți, goi și Dunărea ternă, cenușie ca portul, în ceața care s-a ridicat din ape și, în burnița egală, rece și monotonă, care se presupune că se cerne peste larg. La ridicarea cortinei, Manole se plimbă prin încăpere, cu mâinile la spate, adâncit în importanța lucrului pe care îl face. […] Manole dictează la roman. Maria, așezată la biroul obișnuit, la masa de mâncare, […] așteaptă cu tocul atent, dar cu gândurile ei personale duse dincolo de manuscris, dincolo de oraș și parcă de lume.

Câteva clipe de pauză. Manole se plimbă, Maria așteaptă. MANOLE (care, dincolo de preocuparea lui actuală – romanul – are cugetul greu din cauza Mariei și a legitimei sale tristeți, se oprește în fața ei și, văzând că se gândește „departe”, zice cu blândețe): Ai ostenit?

Tudor Mușatescu, Trenurile mele

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj într-un text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

• prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;

• evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;

• analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ studiat, relevante pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

---

Sursă PDF: E_a_romana_uman_ped_2025_var_06.pdf — Ministerul Educației (arhivat pe subiectebac.ro).