SUBIECTUL I
Avem
z = ( 2 + 3 i ) ( 2 − 3 i ) − ( 9 − 3 i ) = ( 2 2 + 3 2 ) − 9 + 3 i = 13 − 9 + 3 i = 4 + 3 i . z=(2+3i)(2-3i)-(9-3i)=\left(2^2+3^2\right)-9+3i=13-9+3i=4+3i. z = ( 2 + 3 i ) ( 2 − 3 i ) − ( 9 − 3 i ) = ( 2 2 + 3 2 ) − 9 + 3 i = 13 − 9 + 3 i = 4 + 3 i .
Prin urmare,
∣ z ∣ = 4 2 + 3 2 = 25 = 5. |z|=\sqrt{4^2+3^2}=\sqrt{25}=5. ∣ z ∣ = 4 2 + 3 2 = 25 = 5.
Calculăm compunerea în punctul 2 2 2 :
f ( 2 ) = 2 − 2 = 0 , ( g ∘ f ) ( 2 ) = g ( 0 ) = 5 ⋅ 0 + 20 = 20. f(2)=2-2=0,\qquad (g\circ f)(2)=g(0)=5\cdot 0+20=20. f ( 2 ) = 2 − 2 = 0 , ( g ∘ f ) ( 2 ) = g ( 0 ) = 5 ⋅ 0 + 20 = 20.
Ecuația este
4 x − 5 = 1 16 = 4 − 2 . 4^{x-5}=\frac1{16}=4^{-2}. 4 x − 5 = 16 1 = 4 − 2 .
Cum bazele sunt egale și 4 > 0 , 4 ≠ 1 4>0,\ 4\ne 1 4 > 0 , 4 = 1 , rezultă
x − 5 = − 2 ⟹ x = 3. x-5=-2 \quad\Longrightarrow\quad x=3. x − 5 = − 2 ⟹ x = 3.
Sunt 900 900 900 numere naturale de trei cifre, de la 100 100 100 la 999 999 999 .
Pentru ca produsul cifrelor să fie 8 8 8 , toate cifrele sunt nenule. Tripletele de cifre cu produsul 8 8 8 sunt permutările lui
( 1 , 1 , 8 ) , ( 1 , 2 , 4 ) , ( 2 , 2 , 2 ) . (1,1,8),\quad (1,2,4),\quad (2,2,2). ( 1 , 1 , 8 ) , ( 1 , 2 , 4 ) , ( 2 , 2 , 2 ) .
Numărul cazurilor favorabile este
3 + 6 + 1 = 10. 3+6+1=10. 3 + 6 + 1 = 10.
Probabilitatea cerută este
P = 10 900 = 1 90 . P=\frac{10}{900}=\frac1{90}. P = 900 10 = 90 1 .
Notăm B A ⃗ = u ⃗ \vec{BA}=\vec u B A = u , B C ⃗ = v ⃗ \vec{BC}=\vec v B C = v , unde ∣ u ⃗ ∣ = 4 |\vec u|=4 ∣ u ∣ = 4 , ∣ v ⃗ ∣ = 6 |\vec v|=6 ∣ v ∣ = 6 și ∠ ( u ⃗ , v ⃗ ) = 120 ∘ \angle(\vec u,\vec v)=120^\circ ∠ ( u , v ) = 12 0 ∘ . Dacă B B B este originea, atunci
A = u ⃗ , D = u ⃗ + v ⃗ , M = u ⃗ + v ⃗ 2 . A=\vec u,\qquad D=\vec u+\vec v,\qquad M=\frac{\vec u+\vec v}{2}. A = u , D = u + v , M = 2 u + v .
Deci
A M ⃗ = M − A = v ⃗ − u ⃗ 2 . \vec{AM}=M-A=\frac{\vec v-\vec u}{2}. A M = M − A = 2 v − u .
Prin urmare,
∣ v ⃗ − u ⃗ ∣ 2 = ∣ v ⃗ ∣ 2 + ∣ u ⃗ ∣ 2 − 2 ∣ u ⃗ ∣ ∣ v ⃗ ∣ cos 120 ∘ = 36 + 16 − 48 ⋅ ( − 1 2 ) = 76. |\vec v-\vec u|^2=|\vec v|^2+|\vec u|^2-2|\vec u||\vec v|\cos120^\circ
=36+16-48\cdot\left(-\frac12\right)=76. ∣ v − u ∣ 2 = ∣ v ∣ 2 + ∣ u ∣ 2 − 2∣ u ∣∣ v ∣ cos 12 0 ∘ = 36 + 16 − 48 ⋅ ( − 2 1 ) = 76.
Rezultă
∣ A M ⃗ ∣ = 76 2 = 19 . |\vec{AM}|=\frac{\sqrt{76}}2=\sqrt{19}. ∣ A M ∣ = 2 76 = 19 .
Verificăm mai întâi că triunghiul este dreptunghic:
12 2 + 16 2 = 144 + 256 = 400 = 20 2 . 12^2+16^2=144+256=400=20^2. 1 2 2 + 1 6 2 = 144 + 256 = 400 = 2 0 2 .
Deci triunghiul este dreptunghic în A A A . Aria sa este
Δ = 12 ⋅ 16 2 = 96 , \Delta=\frac{12\cdot16}{2}=96, Δ = 2 12 ⋅ 16 = 96 ,
iar semiperimetrul este
s = 12 + 16 + 20 2 = 24. s=\frac{12+16+20}{2}=24. s = 2 12 + 16 + 20 = 24.
Raza cercului înscris este
r = Δ s = 96 24 = 4. r=\frac{\Delta}{s}=\frac{96}{24}=4. r = s Δ = 24 96 = 4.
Pentru un triunghi dreptunghic, raza cercului circumscris este jumătate din ipotenuză:
R = 20 2 = 10. R=\frac{20}{2}=10. R = 2 20 = 10.
Astfel,
r R = 4 10 = 2 5 . \frac rR=\frac4{10}=\frac25. R r = 10 4 = 5 2 .
SUBIECTUL al II-lea
Se consideră
A ( a ) = ( a 1 − 2 2 1 3 2 a − 1 2 1 ) . A(a)=
\begin{pmatrix}
a&1&-2\\
2&1&3\\
2a-1&2&1
\end{pmatrix}. A ( a ) = a 2 2 a − 1 1 1 2 − 2 3 1 .
A ( 4 ) = ( 4 1 − 2 2 1 3 7 2 1 ) . A(4)=
\begin{pmatrix}
4&1&-2\\
2&1&3\\
7&2&1
\end{pmatrix}. A ( 4 ) = 4 2 7 1 1 2 − 2 3 1 .
Calculăm determinantul:
det A ( 4 ) = 4 ( 1 ⋅ 1 − 3 ⋅ 2 ) − 1 ( 2 ⋅ 1 − 3 ⋅ 7 ) − 2 ( 2 ⋅ 2 − 1 ⋅ 7 ) . \det A(4)
=4(1\cdot1-3\cdot2)-1(2\cdot1-3\cdot7)-2(2\cdot2-1\cdot7). det A ( 4 ) = 4 ( 1 ⋅ 1 − 3 ⋅ 2 ) − 1 ( 2 ⋅ 1 − 3 ⋅ 7 ) − 2 ( 2 ⋅ 2 − 1 ⋅ 7 ) .
det A ( 4 ) = 4 ( 1 − 6 ) − ( 2 − 21 ) − 2 ( 4 − 7 ) = − 20 + 19 + 6 = 5. \det A(4)=4(1-6)-(2-21)-2(4-7)=-20+19+6=5. det A ( 4 ) = 4 ( 1 − 6 ) − ( 2 − 21 ) − 2 ( 4 − 7 ) = − 20 + 19 + 6 = 5.
b) Calculăm determinantul pentru a ∈ R a\in\mathbb R a ∈ R :
det A ( a ) = a ( 1 ⋅ 1 − 3 ⋅ 2 ) − 1 ( 2 ⋅ 1 − 3 ( 2 a − 1 ) ) − 2 ( 2 ⋅ 2 − 1 ( 2 a − 1 ) ) . \det A(a)=
a(1\cdot1-3\cdot2)-1(2\cdot1-3(2a-1))-2(2\cdot2-1(2a-1)). det A ( a ) = a ( 1 ⋅ 1 − 3 ⋅ 2 ) − 1 ( 2 ⋅ 1 − 3 ( 2 a − 1 )) − 2 ( 2 ⋅ 2 − 1 ( 2 a − 1 )) .
det A ( a ) = − 5 a − ( 2 − 6 a + 3 ) − 2 ( 4 − 2 a + 1 ) = 5 a − 15 = 5 ( a − 3 ) . \det A(a)=-5a-(2-6a+3)-2(4-2a+1)=5a-15=5(a-3). det A ( a ) = − 5 a − ( 2 − 6 a + 3 ) − 2 ( 4 − 2 a + 1 ) = 5 a − 15 = 5 ( a − 3 ) .
Matricea nu este inversabilă dacă și numai dacă determinantul este nul:
5 ( a − 3 ) = 0 ⟹ a = 3. 5(a-3)=0 \quad\Longrightarrow\quad a=3. 5 ( a − 3 ) = 0 ⟹ a = 3.
c) Pentru a = 3 a=3 a = 3 , sistemul devine
{ 3 x + y − 2 z = 2 , 2 x + y + 3 z = 1 , 5 x + 2 y + z = 3. \begin{cases}
3x+y-2z=2,\\
2x+y+3z=1,\\
5x+2y+z=3.
\end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ 3 x + y − 2 z = 2 , 2 x + y + 3 z = 1 , 5 x + 2 y + z = 3.
Scăzând a doua ecuație din prima, obținem
x − 5 z = 1 ⟹ x = 1 + 5 z . x-5z=1 \quad\Longrightarrow\quad x=1+5z. x − 5 z = 1 ⟹ x = 1 + 5 z .
Din a doua ecuație:
2 ( 1 + 5 z ) + y + 3 z = 1 ⟹ y = − 1 − 13 z . 2(1+5z)+y+3z=1 \quad\Longrightarrow\quad y=-1-13z. 2 ( 1 + 5 z ) + y + 3 z = 1 ⟹ y = − 1 − 13 z .
A treia ecuație este verificată pentru orice z z z , deci soluțiile sistemului sunt
( x , y , z ) = ( 1 + 5 z , − 1 − 13 z , z ) , z ∈ R . (x,y,z)=(1+5z,\,-1-13z,\,z),\qquad z\in\mathbb R. ( x , y , z ) = ( 1 + 5 z , − 1 − 13 z , z ) , z ∈ R .
Impunem condiția z 2 = x + y z^2=x+y z 2 = x + y :
z 2 = ( 1 + 5 z ) + ( − 1 − 13 z ) = − 8 z . z^2=(1+5z)+(-1-13z)=-8z. z 2 = ( 1 + 5 z ) + ( − 1 − 13 z ) = − 8 z .
Deci
z 2 + 8 z = 0 ⟹ z ( z + 8 ) = 0 , z^2+8z=0 \quad\Longrightarrow\quad z(z+8)=0, z 2 + 8 z = 0 ⟹ z ( z + 8 ) = 0 ,
de unde z = 0 z=0 z = 0 sau z = − 8 z=-8 z = − 8 . Soluțiile cerute sunt
( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( 1 , − 1 , 0 ) (x_0,y_0,z_0)=(1,-1,0) ( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( 1 , − 1 , 0 )
și
( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( − 39 , 103 , − 8 ) . (x_0,y_0,z_0)=(-39,103,-8). ( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( − 39 , 103 , − 8 ) .
Pe G = ( 1 , + ∞ ) G=(1,+\infty) G = ( 1 , + ∞ ) , legea este
x ∗ y = x log 3 y . x*y=\sqrt{x^{\log_3 y}}. x ∗ y = x l o g 3 y .
a) Deoarece log 3 3 = 1 \log_3 3=1 log 3 3 = 1 , avem
4 ∗ 3 = 4 log 3 3 = 4 = 2. 4*3=\sqrt{4^{\log_3 3}}=\sqrt4=2. 4 ∗ 3 = 4 l o g 3 3 = 4 = 2.
b) Pentru orice x ∈ G x\in G x ∈ G ,
x ∗ 9 = x log 3 9 = x 2 = x , x*9=\sqrt{x^{\log_3 9}}=\sqrt{x^2}=x, x ∗ 9 = x l o g 3 9 = x 2 = x ,
deoarece x > 1 x>1 x > 1 . De asemenea,
9 ∗ x = 9 log 3 x = ( 3 2 ) log 3 x = ( 3 log 3 x ) 2 = x 2 = x . 9*x=\sqrt{9^{\log_3 x}}
=\sqrt{(3^2)^{\log_3 x}}
=\sqrt{(3^{\log_3 x})^2}
=\sqrt{x^2}=x. 9 ∗ x = 9 l o g 3 x = ( 3 2 ) l o g 3 x = ( 3 l o g 3 x ) 2 = x 2 = x .
Așadar 9 9 9 este element neutru pentru legea ∗ * ∗ .
c) Dacă x x x este egal cu simetricul său, atunci
x ∗ x = e = 9. x*x=e=9. x ∗ x = e = 9.
Prin urmare,
x log 3 x = 9. \sqrt{x^{\log_3 x}}=9. x l o g 3 x = 9.
Notăm t = log 3 x t=\log_3 x t = log 3 x . Deoarece x ∈ ( 1 , + ∞ ) x\in(1,+\infty) x ∈ ( 1 , + ∞ ) , avem t > 0 t>0 t > 0 , iar x = 3 t x=3^t x = 3 t . Ecuația devine
( 3 t ) t = 9 ⟺ 3 t 2 / 2 = 3 2 . \sqrt{(3^t)^t}=9
\quad\Longleftrightarrow\quad
3^{t^2/2}=3^2. ( 3 t ) t = 9 ⟺ 3 t 2 /2 = 3 2 .
Rezultă
t 2 2 = 2 ⟹ t 2 = 4. \frac{t^2}{2}=2 \quad\Longrightarrow\quad t^2=4. 2 t 2 = 2 ⟹ t 2 = 4.
Cum t > 0 t>0 t > 0 , avem t = 2 t=2 t = 2 , deci
x = 3 2 = 9. x=3^2=9. x = 3 2 = 9.
SUBIECTUL al III-lea
Se consideră
f ( x ) = ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) + 3 , x ∈ R . f(x)=(x^2-9)(x^2-4)+3,\qquad x\in\mathbb R. f ( x ) = ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) + 3 , x ∈ R .
a) Derivăm folosind regula produsului:
f ′ ( x ) = 2 x ( x 2 − 4 ) + ( x 2 − 9 ) 2 x . f'(x)=2x(x^2-4)+(x^2-9)2x. f ′ ( x ) = 2 x ( x 2 − 4 ) + ( x 2 − 9 ) 2 x .
Astfel,
f ′ ( x ) = 2 x [ ( x 2 − 4 ) + ( x 2 − 9 ) ] = 2 x ( 2 x 2 − 13 ) , x ∈ R . f'(x)=2x\left[(x^2-4)+(x^2-9)\right]
=2x(2x^2-13),\qquad x\in\mathbb R. f ′ ( x ) = 2 x [ ( x 2 − 4 ) + ( x 2 − 9 ) ] = 2 x ( 2 x 2 − 13 ) , x ∈ R .
f ( x ) − 3 = ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) = ( x − 3 ) ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) . f(x)-3=(x^2-9)(x^2-4)=(x-3)(x+3)(x^2-4). f ( x ) − 3 = ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) = ( x − 3 ) ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) .
Atunci
lim x → 3 sin ( x − 3 ) f ( x ) − 3 = lim x → 3 sin ( x − 3 ) ( x − 3 ) ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) . \lim_{x\to3}\frac{\sin(x-3)}{f(x)-3}
=\lim_{x\to3}
\frac{\sin(x-3)}{(x-3)(x+3)(x^2-4)}. x → 3 lim f ( x ) − 3 sin ( x − 3 ) = x → 3 lim ( x − 3 ) ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) sin ( x − 3 ) .
Scriem
sin ( x − 3 ) ( x − 3 ) ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) = sin ( x − 3 ) x − 3 ⋅ 1 ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) . \frac{\sin(x-3)}{(x-3)(x+3)(x^2-4)}
=\frac{\sin(x-3)}{x-3}\cdot\frac1{(x+3)(x^2-4)}. ( x − 3 ) ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) sin ( x − 3 ) = x − 3 sin ( x − 3 ) ⋅ ( x + 3 ) ( x 2 − 4 ) 1 .
Prin urmare,
lim x → 3 sin ( x − 3 ) f ( x ) − 3 = 1 ⋅ 1 6 ⋅ 5 = 1 30 . \lim_{x\to3}\frac{\sin(x-3)}{f(x)-3}
=1\cdot\frac1{6\cdot5}
=\frac1{30}. x → 3 lim f ( x ) − 3 sin ( x − 3 ) = 1 ⋅ 6 ⋅ 5 1 = 30 1 .
c) Ecuația f ( x ) = m f(x)=m f ( x ) = m este
( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) + 3 = m . (x^2-9)(x^2-4)+3=m. ( x 2 − 9 ) ( x 2 − 4 ) + 3 = m .
Dezvoltând,
x 4 − 13 x 2 + 39 = m . x^4-13x^2+39=m. x 4 − 13 x 2 + 39 = m .
Notăm t = x 2 t=x^2 t = x 2 , unde t ≥ 0 t\ge 0 t ≥ 0 . Ecuația devine
t 2 − 13 t + 39 = m . t^2-13t+39=m. t 2 − 13 t + 39 = m .
Considerăm funcția
h ( t ) = t 2 − 13 t + 39 , t ≥ 0. h(t)=t^2-13t+39,\qquad t\ge0. h ( t ) = t 2 − 13 t + 39 , t ≥ 0.
Vârful parabolei este la
t 0 = 13 2 , t_0=\frac{13}{2}, t 0 = 2 13 ,
iar valoarea minimă este
h ( 13 2 ) = 169 4 − 169 2 + 39 = − 13 4 . h\left(\frac{13}{2}\right)=\frac{169}{4}-\frac{169}{2}+39=-\frac{13}{4}. h ( 2 13 ) = 4 169 − 2 169 + 39 = − 4 13 .
De asemenea,
h ( 0 ) = 39. h(0)=39. h ( 0 ) = 39.
Pentru ca ecuația în x x x să aibă exact patru soluții reale, ecuația în t ≥ 0 t\ge0 t ≥ 0 trebuie să aibă exact două soluții distincte pozitive, fiecare dând câte două valori pentru x x x . Acest lucru se întâmplă exact când dreapta y = m y=m y = m intersectează parabola pe ramura cu t ≥ 0 t\ge0 t ≥ 0 în două puncte pozitive:
− 13 4 < m < 39. -\frac{13}{4}<m<39. − 4 13 < m < 39.
Pentru m = − 13 4 m=-\frac{13}{4} m = − 4 13 există o singură valoare pozitivă a lui t t t , iar pentru m = 39 m=39 m = 39 apare și t = 0 t=0 t = 0 , care dă o singură soluție x = 0 x=0 x = 0 , deci capetele nu se includ.
Răspuns:
m ∈ ( − 13 4 , 39 ) . m\in\left(-\frac{13}{4},\,39\right). m ∈ ( − 4 13 , 39 ) .
Se consideră
f ( x ) = 2 x arctg x , x ∈ R . f(x)=2x\arctg x,\qquad x\in\mathbb R. f ( x ) = 2 x arctg x , x ∈ R .
a) Pe intervalul [ 1 , 2 ] [1,2] [ 1 , 2 ] , arctg x ≠ 0 \arctg x\ne0 arctg x = 0 , deci
∫ 1 2 f ( x ) arctg x d x = ∫ 1 2 2 x arctg x arctg x d x = ∫ 1 2 2 x d x . \int_1^2\frac{f(x)}{\arctg x}\,dx
=\int_1^2\frac{2x\arctg x}{\arctg x}\,dx
=\int_1^2 2x\,dx. ∫ 1 2 arctg x f ( x ) d x = ∫ 1 2 arctg x 2 x arctg x d x = ∫ 1 2 2 x d x .
Astfel,
∫ 1 2 2 x d x = x 2 ∣ 1 2 = 4 − 1 = 3. \int_1^2 2x\,dx=\left.x^2\right|_1^2=4-1=3. ∫ 1 2 2 x d x = x 2 1 2 = 4 − 1 = 3.
∫ 0 3 f ( x ) d x = ∫ 0 3 2 x arctg x d x . \int_0^3 f(x)\,dx=\int_0^3 2x\arctg x\,dx. ∫ 0 3 f ( x ) d x = ∫ 0 3 2 x arctg x d x .
Integrăm prin părți:
u = arctg x , d v = 2 x d x , u=\arctg x,\qquad dv=2x\,dx, u = arctg x , d v = 2 x d x ,
d u = 1 1 + x 2 d x , v = x 2 . du=\frac{1}{1+x^2}\,dx,\qquad v=x^2. d u = 1 + x 2 1 d x , v = x 2 .
Rezultă
∫ 2 x arctg x d x = x 2 arctg x − ∫ x 2 1 + x 2 d x . \int 2x\arctg x\,dx=x^2\arctg x-\int\frac{x^2}{1+x^2}\,dx. ∫ 2 x arctg x d x = x 2 arctg x − ∫ 1 + x 2 x 2 d x .
Dar
x 2 1 + x 2 = 1 − 1 1 + x 2 , \frac{x^2}{1+x^2}=1-\frac1{1+x^2}, 1 + x 2 x 2 = 1 − 1 + x 2 1 ,
deci
∫ 2 x arctg x d x = x 2 arctg x − x + arctg x = ( x 2 + 1 ) arctg x − x . \int 2x\arctg x\,dx=x^2\arctg x-x+\arctg x=(x^2+1)\arctg x-x. ∫ 2 x arctg x d x = x 2 arctg x − x + arctg x = ( x 2 + 1 ) arctg x − x .
Prin urmare,
∫ 0 3 f ( x ) d x = [ ( x 2 + 1 ) arctg x − x ] 0 3 = 10 arctg 3 − 3. \int_0^3 f(x)\,dx=\left[(x^2+1)\arctg x-x\right]_0^3
=10\arctg 3-3. ∫ 0 3 f ( x ) d x = [ ( x 2 + 1 ) arctg x − x ] 0 3 = 10 arctg 3 − 3.
Condiția din enunț este
10 arctg 3 − 3 = π a − 3. 10\arctg 3-3=\frac{\pi}{a}-3. 10 arctg 3 − 3 = a π − 3.
Rezultă
10 arctg 3 = π a ⟹ a = π 10 arctg 3 . 10\arctg 3=\frac{\pi}{a}
\quad\Longrightarrow\quad
a=\frac{\pi}{10\arctg 3}. 10 arctg 3 = a π ⟹ a = 10 arctg 3 π .
Acest număr este nenul, deoarece arctg 3 > 0 \arctg 3>0 arctg 3 > 0 .
x f ( x ) = x ⋅ 2 x arctg x = 2 x 2 arctg x . x f(x)=x\cdot 2x\arctg x=2x^2\arctg x. x f ( x ) = x ⋅ 2 x arctg x = 2 x 2 arctg x .
Funcția x 2 x^2 x 2 este pară, iar arctg x \arctg x arctg x este impară, deci produsul
2 x 2 arctg x 2x^2\arctg x 2 x 2 arctg x
este o funcție impară. Integrala unei funcții impare pe interval simetric este zero, așadar
∫ − 1 1 x f ( x ) d x = 0. \int_{-1}^{1}x f(x)\,dx=0. ∫ − 1 1 x f ( x ) d x = 0.
Autoevaluare pentru punctaj maxim
Am rezolvat toate cele 18 subpuncte, în ordinea din subiect.
Am verificat calculele numerice: modul complex, probabilitate, vectori, raze, determinant, sistem, limită, derivată și integrale.
Am tratat condițiile de domeniu relevante: G = ( 1 , + ∞ ) G=(1,+\infty) G = ( 1 , + ∞ ) , t = x 2 ≥ 0 t=x^2\ge0 t = x 2 ≥ 0 , arctg x ≠ 0 \arctg x\ne0 arctg x = 0 pe [ 1 , 2 ] [1,2] [ 1 , 2 ] , simetria pe intervalul [ − 1 , 1 ] [-1,1] [ − 1 , 1 ] .
Am exclus corect cazurile de margine la Subiectul III, 1.c, pentru exact patru soluții reale.