BacPath
Soluții · Profil Real

Soluții BAC Mate-info 2021 · Sesiunea specială

Varianta 07

Vrei să încerci subiectul mai întâi? ← Înapoi la subiect

SUBIECTUL I

  1. Avem
z=(2+3i)(2−3i)−(9−3i)=(22+32)−9+3i=13−9+3i=4+3i.z=(2+3i)(2-3i)-(9-3i)=\left(2^2+3^2\right)-9+3i=13-9+3i=4+3i.

Prin urmare,

∣z∣=42+32=25=5.|z|=\sqrt{4^2+3^2}=\sqrt{25}=5.
  1. Calculăm compunerea în punctul 22:
f(2)=2−2=0,(g∘f)(2)=g(0)=5⋅0+20=20.f(2)=2-2=0,\qquad (g\circ f)(2)=g(0)=5\cdot 0+20=20.
  1. Ecuația este
4x−5=116=4−2.4^{x-5}=\frac1{16}=4^{-2}.

Cum bazele sunt egale și 4>0, 4≠14>0,\ 4\ne 1, rezultă

x−5=−2⟹x=3.x-5=-2 \quad\Longrightarrow\quad x=3.
  1. Sunt 900900 numere naturale de trei cifre, de la 100100 la 999999.

Pentru ca produsul cifrelor să fie 88, toate cifrele sunt nenule. Tripletele de cifre cu produsul 88 sunt permutările lui

(1,1,8),(1,2,4),(2,2,2).(1,1,8),\quad (1,2,4),\quad (2,2,2).

Numărul cazurilor favorabile este

3+6+1=10.3+6+1=10.

Probabilitatea cerută este

P=10900=190.P=\frac{10}{900}=\frac1{90}.
  1. Notăm BA⃗=u⃗\vec{BA}=\vec u, BC⃗=v⃗\vec{BC}=\vec v, unde ∣u⃗∣=4|\vec u|=4, ∣v⃗∣=6|\vec v|=6 și ∠(u⃗,v⃗)=120∘\angle(\vec u,\vec v)=120^\circ. Dacă BB este originea, atunci
A=u⃗,D=u⃗+v⃗,M=u⃗+v⃗2.A=\vec u,\qquad D=\vec u+\vec v,\qquad M=\frac{\vec u+\vec v}{2}.

Deci

AM⃗=M−A=v⃗−u⃗2.\vec{AM}=M-A=\frac{\vec v-\vec u}{2}.

Prin urmare,

∣v⃗−u⃗∣2=∣v⃗∣2+∣u⃗∣2−2∣u⃗∣∣v⃗∣cos⁡120∘=36+16−48⋅(−12)=76.|\vec v-\vec u|^2=|\vec v|^2+|\vec u|^2-2|\vec u||\vec v|\cos120^\circ =36+16-48\cdot\left(-\frac12\right)=76.

Rezultă

∣AM⃗∣=762=19.|\vec{AM}|=\frac{\sqrt{76}}2=\sqrt{19}.
  1. Verificăm mai întâi că triunghiul este dreptunghic:
122+162=144+256=400=202.12^2+16^2=144+256=400=20^2.

Deci triunghiul este dreptunghic în AA. Aria sa este

Δ=12⋅162=96,\Delta=\frac{12\cdot16}{2}=96,

iar semiperimetrul este

s=12+16+202=24.s=\frac{12+16+20}{2}=24.

Raza cercului înscris este

r=Δs=9624=4.r=\frac{\Delta}{s}=\frac{96}{24}=4.

Pentru un triunghi dreptunghic, raza cercului circumscris este jumătate din ipotenuză:

R=202=10.R=\frac{20}{2}=10.

Astfel,

rR=410=25.\frac rR=\frac4{10}=\frac25.

SUBIECTUL al II-lea

  1. Se consideră
A(a)=(a1−22132a−121).A(a)= \begin{pmatrix} a&1&-2\\ 2&1&3\\ 2a-1&2&1 \end{pmatrix}.
  • a) Pentru a=4a=4,
A(4)=(41−2213721).A(4)= \begin{pmatrix} 4&1&-2\\ 2&1&3\\ 7&2&1 \end{pmatrix}.

Calculăm determinantul:

det⁡A(4)=4(1⋅1−3⋅2)−1(2⋅1−3⋅7)−2(2⋅2−1⋅7).\det A(4) =4(1\cdot1-3\cdot2)-1(2\cdot1-3\cdot7)-2(2\cdot2-1\cdot7). det⁡A(4)=4(1−6)−(2−21)−2(4−7)=−20+19+6=5.\det A(4)=4(1-6)-(2-21)-2(4-7)=-20+19+6=5.
  • b) Calculăm determinantul pentru a∈Ra\in\mathbb R:
det⁡A(a)=a(1⋅1−3⋅2)−1(2⋅1−3(2a−1))−2(2⋅2−1(2a−1)).\det A(a)= a(1\cdot1-3\cdot2)-1(2\cdot1-3(2a-1))-2(2\cdot2-1(2a-1)). det⁡A(a)=−5a−(2−6a+3)−2(4−2a+1)=5a−15=5(a−3).\det A(a)=-5a-(2-6a+3)-2(4-2a+1)=5a-15=5(a-3).

Matricea nu este inversabilă dacă și numai dacă determinantul este nul:

5(a−3)=0⟹a=3.5(a-3)=0 \quad\Longrightarrow\quad a=3.
  • c) Pentru a=3a=3, sistemul devine
{3x+y−2z=2,2x+y+3z=1,5x+2y+z=3.\begin{cases} 3x+y-2z=2,\\ 2x+y+3z=1,\\ 5x+2y+z=3. \end{cases}

Scăzând a doua ecuație din prima, obținem

x−5z=1⟹x=1+5z.x-5z=1 \quad\Longrightarrow\quad x=1+5z.

Din a doua ecuație:

2(1+5z)+y+3z=1⟹y=−1−13z.2(1+5z)+y+3z=1 \quad\Longrightarrow\quad y=-1-13z.

A treia ecuație este verificată pentru orice zz, deci soluțiile sistemului sunt

(x,y,z)=(1+5z, −1−13z, z),z∈R.(x,y,z)=(1+5z,\,-1-13z,\,z),\qquad z\in\mathbb R.

Impunem condiția z2=x+yz^2=x+y:

z2=(1+5z)+(−1−13z)=−8z.z^2=(1+5z)+(-1-13z)=-8z.

Deci

z2+8z=0⟹z(z+8)=0,z^2+8z=0 \quad\Longrightarrow\quad z(z+8)=0,

de unde z=0z=0 sau z=−8z=-8. Soluțiile cerute sunt

(x0,y0,z0)=(1,−1,0)(x_0,y_0,z_0)=(1,-1,0)

și

(x0,y0,z0)=(−39,103,−8).(x_0,y_0,z_0)=(-39,103,-8).
  1. Pe G=(1,+∞)G=(1,+\infty), legea este
x∗y=xlog⁡3y.x*y=\sqrt{x^{\log_3 y}}.
  • a) Deoarece log⁡33=1\log_3 3=1, avem
4∗3=4log⁡33=4=2.4*3=\sqrt{4^{\log_3 3}}=\sqrt4=2.
  • b) Pentru orice x∈Gx\in G,
x∗9=xlog⁡39=x2=x,x*9=\sqrt{x^{\log_3 9}}=\sqrt{x^2}=x,

deoarece x>1x>1. De asemenea,

9∗x=9log⁡3x=(32)log⁡3x=(3log⁡3x)2=x2=x.9*x=\sqrt{9^{\log_3 x}} =\sqrt{(3^2)^{\log_3 x}} =\sqrt{(3^{\log_3 x})^2} =\sqrt{x^2}=x.

Așadar 99 este element neutru pentru legea ∗*.

  • c) Dacă xx este egal cu simetricul său, atunci
x∗x=e=9.x*x=e=9.

Prin urmare,

xlog⁡3x=9.\sqrt{x^{\log_3 x}}=9.

Notăm t=log⁡3xt=\log_3 x. Deoarece x∈(1,+∞)x\in(1,+\infty), avem t>0t>0, iar x=3tx=3^t. Ecuația devine

(3t)t=9⟺3t2/2=32.\sqrt{(3^t)^t}=9 \quad\Longleftrightarrow\quad 3^{t^2/2}=3^2.

Rezultă

t22=2⟹t2=4.\frac{t^2}{2}=2 \quad\Longrightarrow\quad t^2=4.

Cum t>0t>0, avem t=2t=2, deci

x=32=9.x=3^2=9.

SUBIECTUL al III-lea

  1. Se consideră
f(x)=(x2−9)(x2−4)+3,x∈R.f(x)=(x^2-9)(x^2-4)+3,\qquad x\in\mathbb R.
  • a) Derivăm folosind regula produsului:
f′(x)=2x(x2−4)+(x2−9)2x.f'(x)=2x(x^2-4)+(x^2-9)2x.

Astfel,

f′(x)=2x[(x2−4)+(x2−9)]=2x(2x2−13),x∈R.f'(x)=2x\left[(x^2-4)+(x^2-9)\right] =2x(2x^2-13),\qquad x\in\mathbb R.
  • b) Avem
f(x)−3=(x2−9)(x2−4)=(x−3)(x+3)(x2−4).f(x)-3=(x^2-9)(x^2-4)=(x-3)(x+3)(x^2-4).

Atunci

lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=lim⁡x→3sin⁡(x−3)(x−3)(x+3)(x2−4).\lim_{x\to3}\frac{\sin(x-3)}{f(x)-3} =\lim_{x\to3} \frac{\sin(x-3)}{(x-3)(x+3)(x^2-4)}.

Scriem

sin⁡(x−3)(x−3)(x+3)(x2−4)=sin⁡(x−3)x−3⋅1(x+3)(x2−4).\frac{\sin(x-3)}{(x-3)(x+3)(x^2-4)} =\frac{\sin(x-3)}{x-3}\cdot\frac1{(x+3)(x^2-4)}.

Prin urmare,

lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=1⋅16⋅5=130.\lim_{x\to3}\frac{\sin(x-3)}{f(x)-3} =1\cdot\frac1{6\cdot5} =\frac1{30}.
  • c) Ecuația f(x)=mf(x)=m este
(x2−9)(x2−4)+3=m.(x^2-9)(x^2-4)+3=m.

Dezvoltând,

x4−13x2+39=m.x^4-13x^2+39=m.

Notăm t=x2t=x^2, unde t≥0t\ge 0. Ecuația devine

t2−13t+39=m.t^2-13t+39=m.

Considerăm funcția

h(t)=t2−13t+39,t≥0.h(t)=t^2-13t+39,\qquad t\ge0.

Vârful parabolei este la

t0=132,t_0=\frac{13}{2},

iar valoarea minimă este

h(132)=1694−1692+39=−134.h\left(\frac{13}{2}\right)=\frac{169}{4}-\frac{169}{2}+39=-\frac{13}{4}.

De asemenea,

h(0)=39.h(0)=39.

Pentru ca ecuația în xx să aibă exact patru soluții reale, ecuația în t≥0t\ge0 trebuie să aibă exact două soluții distincte pozitive, fiecare dând câte două valori pentru xx. Acest lucru se întâmplă exact când dreapta y=my=m intersectează parabola pe ramura cu t≥0t\ge0 în două puncte pozitive:

−134<m<39.-\frac{13}{4}<m<39.

Pentru m=−134m=-\frac{13}{4} există o singură valoare pozitivă a lui tt, iar pentru m=39m=39 apare și t=0t=0, care dă o singură soluție x=0x=0, deci capetele nu se includ.

Răspuns:

m∈(−134, 39).m\in\left(-\frac{13}{4},\,39\right).
  1. Se consideră
f(x)=2xarctg⁡x,x∈R.f(x)=2x\arctg x,\qquad x\in\mathbb R.
  • a) Pe intervalul [1,2][1,2], arctg⁡x≠0\arctg x\ne0, deci
∫12f(x)arctg⁡x dx=∫122xarctg⁡xarctg⁡x dx=∫122x dx.\int_1^2\frac{f(x)}{\arctg x}\,dx =\int_1^2\frac{2x\arctg x}{\arctg x}\,dx =\int_1^2 2x\,dx.

Astfel,

∫122x dx=x2∣12=4−1=3.\int_1^2 2x\,dx=\left.x^2\right|_1^2=4-1=3.
  • b) Calculăm
∫03f(x) dx=∫032xarctg⁡x dx.\int_0^3 f(x)\,dx=\int_0^3 2x\arctg x\,dx.

Integrăm prin părți:

u=arctg⁡x,dv=2x dx,u=\arctg x,\qquad dv=2x\,dx, du=11+x2 dx,v=x2.du=\frac{1}{1+x^2}\,dx,\qquad v=x^2.

Rezultă

∫2xarctg⁡x dx=x2arctg⁡x−∫x21+x2 dx.\int 2x\arctg x\,dx=x^2\arctg x-\int\frac{x^2}{1+x^2}\,dx.

Dar

x21+x2=1−11+x2,\frac{x^2}{1+x^2}=1-\frac1{1+x^2},

deci

∫2xarctg⁡x dx=x2arctg⁡x−x+arctg⁡x=(x2+1)arctg⁡x−x.\int 2x\arctg x\,dx=x^2\arctg x-x+\arctg x=(x^2+1)\arctg x-x.

Prin urmare,

∫03f(x) dx=[(x2+1)arctg⁡x−x]03=10arctg⁡3−3.\int_0^3 f(x)\,dx=\left[(x^2+1)\arctg x-x\right]_0^3 =10\arctg 3-3.

Condiția din enunț este

10arctg⁡3−3=πa−3.10\arctg 3-3=\frac{\pi}{a}-3.

Rezultă

10arctg⁡3=πa⟹a=π10arctg⁡3.10\arctg 3=\frac{\pi}{a} \quad\Longrightarrow\quad a=\frac{\pi}{10\arctg 3}.

Acest număr este nenul, deoarece arctg⁡3>0\arctg 3>0.

  • c) Avem
xf(x)=x⋅2xarctg⁡x=2x2arctg⁡x.x f(x)=x\cdot 2x\arctg x=2x^2\arctg x.

Funcția x2x^2 este pară, iar arctg⁡x\arctg x este impară, deci produsul

2x2arctg⁡x2x^2\arctg x

este o funcție impară. Integrala unei funcții impare pe interval simetric este zero, așadar

∫−11xf(x) dx=0.\int_{-1}^{1}x f(x)\,dx=0.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

  • Am rezolvat toate cele 18 subpuncte, în ordinea din subiect.
  • Am verificat calculele numerice: modul complex, probabilitate, vectori, raze, determinant, sistem, limită, derivată și integrale.
  • Am tratat condițiile de domeniu relevante: G=(1,+∞)G=(1,+\infty), t=x2≥0t=x^2\ge0, arctg⁡x≠0\arctg x\ne0 pe [1,2][1,2], simetria pe intervalul [−1,1][-1,1].
  • Am exclus corect cazurile de margine la Subiectul III, 1.c, pentru exact patru soluții reale.