Subiectul BAC Istorie 2025 · Simulare

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „Problemele-cheie cu care se confrunta Ceaușescu la începutul anilor ‘80 erau de natură economică. Datoria externă tot mai mare […] a sporit dificultățile economice din România […]. Hotărât să reducă din volumul datoriei externe, care prin 1983 ajunsese la aproximativ 10 miliarde dolari, Ceaușescu a impus măsuri drastice de protecție încă din 1981. Deoarece competiția pentru piețele de desfacere străine devenise aprigă la începutul anilor ‘80, el a încercat să se asigure de cât mai multă valută forte* […] exportând produse agricole în Europa de Vest […]. Exportarea produselor agroalimentare, alături de ineficiența metodelor de producție și rigida centralizare, au dus la grave lipsuri. S-au adoptat măsuri legate de repartizarea resurselor de energie pentru a asigura […] producerea mărfurilor industriale destinate exportului […]. Ca urmare, s-au înregistrat creșteri rapide ale prețurilor la electricitate, benzină, gaze naturale, iar pe la mijlocul deceniului al IX-lea s-a ajuns la frig și întuneric în case și pe străzi. Încă din 1983 Fondul Monetar Internațional a înregistrat o scădere a nivelului de trai în România cu peste 20% față de anul precedent, fără nicio speranță de îmbunătățire.‟ (S. Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea) *unitate monetară a unei țări, cu acoperire în aur, care este acceptată ca mijloc de plată în mai multe state

B. „Între teoria privind comunismul și viața concretă exista o discrepanță uriașă. Societățile din zona centrală și sud-est europeană […] intraseră într-o profundă criză de sistem, din care nu aveau cum ieși. În România această criză a fost agravată de generalizarea spiritului voluntarist ca urmare a intensificării cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, a deciziei acestuia (din 1981) de a achita rapid întreaga datorie externă a României, fapt ce a dus la secătuirea economiei naționale și nemodernizarea industriei, într-o perioadă în care, pe plan mondial, se înregistra o adevărată revoluție tehnologică […]; în plan social, s-a produs după 1982 o deteriorare tot mai gravă a nivelului de trai, ajungându-se la introducerea de cartele și rații pentru alimentele de primă necesitate, reducerea drastică a consumului de energie (mai ales a celui casnic, neîncălzirea locuințelor, întreruperea repetată a curentului electric etc.); cultura a fost supusă unor puternice presiuni ideologice, fondurile pentru achiziționarea de cărți […] s-au redus considerabil.‟ (I. Scurtu, G. Buzatu, Istoria românilor în secolul XX)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți organizația internațională, precizată în sursa A. (2 puncte)
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la cultură. (2 puncte)
3. Menționați liderul politic și spațiul istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. (6 puncte)
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că societățile din zona centrală și sud-est europeană se confruntă cu o criză de sistem. (3 puncte)
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
6. Prezentați alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B. (6 puncte)
7. Menționați o asemănare între două practici politice utilizate de statul român în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. (4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „La 27 martie 1848, în prezența a 1000 de persoane s-au luat în dezbatere «îmbunătățirile necesare țării». Adunarea […] și-a ales un președinte […] care a condus discuțiile ce au constat, în principal, din discursurile liderilor mișcării revoluționare din Moldova: Lascăr Rosetti, Vasile Ghica, Alexandru Ioan Cuza […]. Cei reuniți la 27 martie 1848 la Iași au hotărât să aleagă o comisie, a cărei misiune era să redacteze un program de revendicări. Comisia, formată din 16 membri […], s-a reunit la 28 martie […] și a redactat documentul așteptat. El se intitula Petiție-proclamațiune și cuprindea 35 de puncte. […] În ziua de 29 martie 1848, o delegație a conducătorilor mișcării a prezentat Petiția-Proclamațiune lui Mihail Sturdza. Cu aceeași abilitate demonstrată anterior, Sturdza a primit petiția, lăsând să se înțeleagă că acceptă unele prevederi și că le respinge pe altele […]. În aceeași zi […], domnitorul Mihail Sturdza a declanșat represiunea […]. Urmarea cea mai importantă a celor petrecute în martie 1848, în Moldova, a constat în participarea liderilor acțiunii la evenimentele din Transilvania și Bucovina […]. Un nou program al revoluționarilor moldoveni, a fost redactat la Brașov, la 12/24 mai 1848, sub titlul Prințipiile noastre pentru reformarea patriei […]. Acest document specifica […] scopurile esențiale ale mișcării naționale românești în vederea modernizării: desființarea oricăror obligații ale sătenilor către proprietarii de moșii, împroprietărirea sătenilor fără răscumpărare, lichidarea privilegiilor și deplina egalitate a cetățenilor în toate drepturile politice, organizarea instituțiilor țării pe principiile libertății, egalității și frățietății, «unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat neatârnat». Revoluționarii moldoveni, care au organizat mai târziu, la Cernăuți, un Comitet executiv de acțiune, l-au desemnat pe Mihail Kogălniceanu să redacteze, în numele lor, un nou program, intitulat Dorințele partidei naționale în Moldova […] și apărut la sfârșitul lui august 1848. Acesta […] stabilea că Unirea Principatelor era cea mai importantă: ea era «cheia boltei, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național».” (S. L. Damean, I. Oncescu, O istorie a românilor de la Tudor Vladimirescu la Marea Unire 1821-1918)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți un revoluționar din Moldova, precizat în sursa dată. (2 puncte)
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. (2 puncte)
3. Menționați domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată. (6 puncte)
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la evenimentele din 27 martie 1848. (6 puncte)
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la programul revoluționar de la Brașov, susținându-l cu două informații selectate din sursă. (10 puncte)
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român se modernizează prin acțiuni desfășurate în politica internă din perioada 1860-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) (4 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția Țării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei în secolele al XIV-lea – al XVIII-lea, având în vedere:

• precizarea unui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea, referitor la spațiul românesc din Sudul Carpaților și menționarea a două aspecte cu privire la acest fapt istoric;
• prezentarea unui fapt istoric desfășurat în secolul al XIV-lea în spațiul românesc din Estul Carpaților;
• menționarea a două aspecte cu privire la organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele al XVI-lea – al XVII-lea;
• formularea unui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Sursă PDF: E_c_istorie_2025_var_simulare_LRO.pdf — Ministerul Educației (arhivat pe subiectebac.ro).