Subiectul BAC Istorie 2024 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „Vlad Țepeș refuza în 1459 să mai plătească tributul, fapt care a determinat încercarea sultanului de a-l îndepărta de la tronul Țării Românești […]. A organizat apoi o campanie fulgerătoare la sudul Dunării, începută prin cucerirea Giurgiului și incendierea unor localități ca Turtucaia, Rahova și Nicopole […]. Vlad Țepeș s-a văzut singur în fața intervenției otomane când, în primăvara lui 1462, sultanul s-a îndreptat spre Dunăre pentru a pedepsi cutezanța sa, aducând cu sine și un pretendent la tron. […] Înaintarea otomană s-a desfășurat atât pe mare, cât și pe uscat. Flota turcească a pătruns pe Dunăre, prilej cu care a încercat cucerirea Chiliei, iar armata de pe uscat a trecut Dunărea pe la Turnu Măgurele, unde cu toată stăruința sa, Vlad Țepeș nu i-a putut opri. […] Învățând din experiența Belgradului, unde turcii s-au retras după rănirea gravă a sultanului, Vlad Țepeș a organizat faimosul atac de la Târgoviște […] despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462.” (M. Oproiu, Istoria medie a românilor)

B. „Autoritățile nu puteau tolera răscoala țărilor române care lovea Imperiul otoman sub aspect politic, militar și economic. În plus, răscoala era un îndemn pentru creștinii cuceriți din Balcani […]. De aceea, zeci de mii de oameni (poate 50 000), sub comanda marelui vizir Sinan-Pașa, sunt puși în mișcare spre Dunăre. Mihai [Viteazul] avea 8 000 de oșteni, plus 2 000 de ardeleni comandați de Albert Király; poate să fi strâns cu totul 15 000 de oameni. Domnul avea nevoie de sprijinul deplin al principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory […]. La 20 mai 1595, un tratat între Transilvania și Țara Românească se semna la Alba Iulia […]. Trupele turcești au trecut fluviul pe un pod de vase, la începutul lui august 1595. Domnul nu putea lupta în câmp deschis din cauza disproporției forțelor. A ales un loc special la Călugăreni […]. Lupta s-a dat la 13/23 august 1595 […]. Pentru victoria deplină, lupta de la Călugăreni ar fi trebuit continuată a doua zi […] ceea ce Mihai [Viteazul] nu a putut face. Domnul Țării Românești a trebuit să se retragă cu oastea la Stoienești, în așteptarea lui Sigismund [Báthory].” (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți lupta din 1595 precizată în sursa B. (2 puncte)
2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile otomanilor din 1462. (2 puncte)
3. Menționați câte un domn al Țării Românești la care se referă sursa A, respectiv sursa B. (6 puncte)
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnul organizează o campanie militară în sudul Dunării. (3 puncte)
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
6. Prezentați alte două acțiuni diplomatice la care au participat românii în secolele al XV-lea – al XVI-lea, în afara celei la care se referă sursa B. (6 puncte)
7. Menționați o asemănare între două fapte istorice desfășurate de români în secolul al XIV-lea. (4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „La data izbucnirii Primului Război Mondial, […] opinia publică românească […] cu gândul la eliberarea națională a românilor din provinciile aflate sub stăpânire austro-ungară […] - Transilvania, Banat, Bucovina - avea să opteze pentru intrarea în război alături de puterile Antantei (Franța, Rusia, Anglia), împotriva alianței Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria; apoi Bulgaria și Turcia). […] În 1914, șeful guvernului, I. I.C. Brătianu, ca și alți lideri politici, au susținut cu hotărâre neutralitatea […]. S-a desfășurat în timpul neutralității […] o amplă dezbatere publică menită să lămurească dilema intrării României în război, alături de o alianță sau alta, în cele din urmă opțiunea marii majorități a opiniei publice înclinând balanța în favoarea intrării României în război alături de puterile Antantei, împotriva Puterilor Centrale. […] Pe baza tratatului încheiat cu Antanta, un nou Consiliu de Coroană, convocat la 14 august 1916, a hotărât, în sfârșit, intrarea imediată a României în război. […] Armata română - în noaptea de 14/15 august 1916 - a intrat în Transilvania […]. Succesul a fost de scurtă durată, fiindcă […] armata română, neajutată la timp de aliați, este obligată să se retragă, în fața trupelor germane și austro-ungare. Retragerea la sud de Carpați s-a făcut în urma unor bătălii […] cu grele pierderi umane, cu deosebire pe Valea Jiului. […] În același timp, România era atacată de inamic și pe frontul de sud, de către trupele germane, conduse de generalul Mackensen, cărora se alăturau trupele bulgare și turcești, în condițiile în care aliații nu-și îndepliniseră angajamentul de a acoperi sudul României cu ofensiva lor. Astfel, în decembrie 1916, Capitala era ocupată, o bună parte a teritoriului național intrând sub ocupația militară a Puterilor Centrale. De la această dată, armata română și, odată cu ea, autoritățile și principalele instituții ale statului, se retrag în Moldova. […] Seria marilor bătălii victorioase din lunile iulie-august 1917 a început cu cea de la Mărăști […]; a continuat cu celebra bătălie de la Mărășești, cea mai de seamă victorie românească în timpul Primului Război Mondial […]. Concomitent cu cea din urmă s-a desfășurat și bătălia de la Oituz, înaintarea inamicului pe valea Trotușului, de asemenea, fiind oprită.” (N. Isar, Istoria modernă a românilor, 1774/1784-1919)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți o mare alianță precizată în sursa dată. (2 puncte)
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. (2 puncte)
3. Menționați șeful guvernului din 1914 și o caracteristică a opiniei publice din România, la care se referă sursa dată. (6 puncte)
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la evenimentele din anul 1917. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în anul 1916, susținându-l cu două informații selectate din sursă. (10 puncte)
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia democrația din România Mare se consolidează în perioada 1921-1930. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) (4 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere:

• precizarea unei acțiuni politice desfășurate în România între anii 1946-1960 și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta;
• menționarea a două măsuri adoptate în politica internă a României între anii 1964-1985;
• prezentarea unui fapt istoric din perioada național-comunismului prin care România participă la relațiile internaționale;
• formularea unui punct de vedere referitor la consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Sursă PDF: E_c_istorie_2024_var_10_LRO.pdf — Ministerul Educației (arhivat pe subiectebac.ro).