Subiectul BAC Istorie 2024 · Simulare

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „Efervescența politică din timpul primilor domni pământeni se poate reconstitui prin analiza numeroaselor memorii și proiecte de reformă […] înaintate fie Rusiei, fie Turciei. […] Problematica acestei ample mișcări reformatoare poartă amprenta modernizării, întrucât se referă la transformarea societății și a statului. Cel mai bine poate este concentrată întreaga mișcare reformatoare din acei ani în documentul […] din Moldova, al lui Ionică Tăutu și intitulat Constituția cărvunarilor (1822). Actul este deopotrivă o declarație de principii și o expunere sistematică de măsuri vizând reorganizarea statului […]. Proiectul de constituție asociază problematicii naționale un spirit liberal, novator, dorind în primul rând înlocuirea regimului […] marii boierimi. Se preconiza […] promovarea unor măsuri de dezvoltare a economiei, de reformare a mai tuturor instituțiilor țării […]. Regimul politic propus de Tăutu nu era unul larg democratic, deoarece privilegiile boierimii erau încă menținute. S-a urmărit doar introducerea în viața politică a boierimii mici și mijlocii, a reprezentanților intelectualității și a burgheziei în formare, lărgindu-se astfel baza regimului aristocratic existent.‟ (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

B. „Țarul Nicolae l-a însărcinat cu aplicarea prevederilor Tratatului de la Adrianopol (1829) pe un ofițer și administrator energic, Pavel Kiseleff […]. Fără îndoială, cea mai importantă realizare a sa a fost elaborarea unei legi fundamentale pentru fiecare Principat. Regulamentele Organice au fost produsul cooperării strânse a autorităților rusești cu boierii români. Regulamentele au asigurat perpetuarea dominației boierilor în viața politică, recunoscându-le acestora dreptul exclusiv de a fi reprezentați în noua legislatură, oferindu-le pozițiile de frunte în cadrul administrației centrale, scutindu-i de taxe și conferindu-le drepturi de proprietate asupra moșiilor lor […]. Regulamentele au introdus și schimbări drastice în fiecare ramură de guvernământ a Principatelor. Vechile practici și instituții au fost modificate sau desființate. […] În ansamblu, Regulamentele Organice au grăbit modernizarea Țării Românești și a Moldovei […]. Armatele Rusiei au continuat să ocupe Principatele și după ce sultanul aprobase Regulamentele Organice, deoarece țarul dorea ca P. Kiseleff să rămână și să supervizeze implementarea lor.‟ (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți proiectul politic precizat în sursa A. (2 puncte)
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Regulamentele Organice. (2 puncte)
3. Menționați două state precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. (6 puncte)
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că spațiul românesc se află sub ocupație armată. (3 puncte)
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
6. Prezentați două măsuri de modernizare a statului român adoptate în deceniul șapte al secolului al XIX-lea. (6 puncte)
7. Menționați o asemănare între prevederile a două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în perioada 1848-1857. (4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „Domnitorii Moldovei au urmărit aceleași obiective ca omologii lor valahi. Strădaniile lor pentru obținerea independenței au culminat cu semnarea, în 1711, de către domnul Dimitrie Cantemir (1710 -1711) a unui pact de alianță cu țarul Rusiei, Petru cel Mare […]. Înfrângerea armatei lui Petru de către otomani la Stănilești, la 18-22 iulie 1711, a pus capăt subit tratativelor […]. Cantemir s-a refugiat imediat în Rusia […]. Sultanii i-au ales pe noii domnitori din rândul […] familiilor grecești bogate din cartierul Fanar al Constantinopolului tocmai pentru a contracara răspândirea influenței ruse și austriece în Moldova și în Valahia și pentru a grăbi integrarea politică și economică a Principatelor în imperiu. Parteneriatul astfel creat a reprezentat baza așa-numitului regim fanariot care a început în Moldova în 1711 și în Valahia în 1716 […]. Cererile economice și fiscale otomane au crescut în permanență […]. Volumul proviziilor de orice fel expediate din Principate la Constantinopol […] nu cunoștea margini și lua forma unui monopol comercial înăsprit […]. Prețurile oferite țăranilor și altor producători români de către negustorii otomani […] erau invariabil mai mici decât prețurile de pe piață. Valoarea tributului datorat puterii suzerane și a cadourilor care însoțeau orice negociere oficială cu Imperiul Otoman a crescut enorm. […] Concurența pentru tron era o afacere atât de bună pentru elita otomană, încât sultanul schimba frecvent domnitorii. […] Cu toate acestea, sultanii au asigurat o anumită continuitate la conducerea Principatelor, unii domnitori fiind mutați de la București la Iași […]. Domnitorul era personajul central al sistemului deoarece era agentul Imperiului Otoman și fusese ales de sultan să promoveze ambițiile puterii suzerane. […] Unii domnitori […] au contribuit semnificativ la bunăstarea principatului lor. Demn de menționat este Alexandru Ipsilanti […] care a domnit atât în Valahia (1774- 1782 și 1796-1797), cât și în Moldova (1786-1788). Locul său e în rândul despoților luminați ai vremii, datorită reformei extinse a sistemului juridic și administrativ al Valahiei […]. Efortul său de a codifica* legea valahă a fost un succes remarcabil.” *a sistematiza și a reuni într-un cod normele juridice care se referă la o anumită ramură a dreptului (K. Hitchins, Scurtă istorie a României) Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți puterea suzerană a Principatelor, precizată în sursa dată. (2 puncte)
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. (2 puncte)
3. Menționați domnitorul fanariot și o măsură adoptată de acesta în politica internă, precizate în sursa dată. (6 puncte)
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile comerciale. (6 puncte)
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate de sultani în contextul regimului fanariot, susținându-l cu două informații selectate din sursă. (10 puncte)
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în perioada 1310-1380 au avut loc evenimente care au contribuit la obținerea sau la consolidarea independenței Țării Românești. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) (4 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în secolul al XX-lea, având în vedere:

• prezentarea unui aspect referitor la democrația existentă în România, în deceniul trei al secolului al XX-lea;
• menționarea a două caracteristici ale Constituției din 1938;
• precizarea unei legi fundamentale adoptate în România între anii 1951-1970 și menționarea a două prevederi ale acesteia;
• formularea unui punct de vedere referitor la regimul politic din România în perioada 1991-2000 și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Sursă PDF: istorie_2024_var_simularenationala.pdf — Ministerul Educației (arhivat pe subiectebac.ro).