BacPath
Soluții · Profil Real

Soluții BAC Bio B1 2020 · Iunie–Iulie

Varianta 02

Vrei să încerci subiectul mai întâi? ← Înapoi la subiect

SUBIECTUL I

A

Peretele celular și cloroplastele sunt componente ale celulei vegetale.

B

Două tipuri reprezentative de fructe întâlnite la angiosperme sunt:

  • fructe cărnoase: de exemplu, drupa la prun;
  • fructe uscate: de exemplu, păstaia la fasole.

C

  1. d) n = 29 cromozomi
  2. c) păsările
  3. a) acoperiți de două pleure
  4. c) humerusul
  5. d) poate fi aerobă și anaerobă

D

  1. F. Cauza gonoreei este infecția cu bacteria Neisseria gonorrhoeae, numită și gonococ.
  2. F. Rinichii mamiferelor sunt localizați în partea dorsală a cavității abdominale.
  3. A.

SUBIECTUL al II-lea

A

a)

Vasele mari de sânge care preiau sângele din cele două ventricule sunt:

  • artera aortă, care pleacă din ventriculul stâng și transportă sânge arterial, oxigenat, spre organele corpului;
  • artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept și transportă sânge venos, neoxigenat, spre plămâni.

b)

Hematiile realizează transportul gazelor respiratorii prin intermediul hemoglobinei. În plămâni, oxigenul se fixează reversibil pe hemoglobină, formând oxihemoglobina, care transportă oxigenul până la țesuturi, unde acesta se desprinde și difuzează în celule. O parte din dioxidul de carbon se fixează pe hemoglobină, formând carbaminohemoglobina, iar o altă parte este transportată sub formă de bicarbonați, cu participarea hematiilor.

c)

Datele problemei:

  • masa corpului adolescentului = 57 kg;
  • sângele reprezintă 7% din masa corpului;
  • plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;
  • apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine.

Calcul:

  1. Masa sângelui:

57 kg x 7/100 = 3,99 kg sânge

  1. Masa plasmei sangvine:

3,99 kg x 55/100 = 2,1945 kg plasmă sangvină

  1. Masa apei din plasmă:

2,1945 kg x 90/100 = 1,97505 kg apă

Masa apei din plasma sângelui adolescentului este de 1,97505 kg, adică aproximativ 1,98 kg.

d)

Cerință propusă: Calculați masa elementelor figurate ale sângelui adolescentului, știind că acestea reprezintă 45% din masa sângelui.

Rezolvare:

Masa sângelui = 3,99 kg.

3,99 kg x 45/100 = 1,7955 kg elemente figurate

Masa elementelor figurate ale sângelui adolescentului este de 1,7955 kg, adică aproximativ 1,80 kg.

B

Notații:

  • G = coajă groasă;
  • g = coajă subțire;
  • M = vârf caracteristic foarte mare;
  • m = vârf caracteristic mic.

Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere.

a)

Genotipurile părinților sunt:

  • soiul cu fructe cu coaja subțire și vârful foarte mare: ggMM;
  • soiul cu fructe cu coaja groasă și vârful mic: GGmm.

Încrucișare parentală:

P: ggMM x GGmm

Gameți parentali:

  • ggMM produce gameți gM;
  • GGmm produce gameți Gm.

Descendenții din F1 au genotipul GgMm și sunt hibrizi pentru ambele caractere.

b)

Indivizii din F1 au genotipul GgMm.

Tipurile de gameți produși de indivizii din F1 sunt: GM, Gm, gM, gm.

c)

În F2 se realizează încrucișarea:

F1 x F1: GgMm x GgMm

Gameții fiecărui individ F1 sunt: GM, Gm, gM, gm.

Schema combinațiilor din F2:

GamețiGMGmgMgm
GMGGMMGGMmGgMMGgMm
GmGGMmGGmmGgMmGgmm
gMGgMMGgMmggMMggMm
gmGgMmGgmmggMmggmm

Raportul de segregare după fenotip în F2 este:

  • 9/16 plante cu fructe cu coaja groasă și vârful foarte mare;
  • 3/16 plante cu fructe cu coaja groasă și vârful mic;
  • 3/16 plante cu fructe cu coaja subțire și vârful foarte mare;
  • 1/16 plante cu fructe cu coaja subțire și vârful mic.

Raport fenotipic: 9 : 3 : 3 : 1.

Indivizii din F2 ale căror fructe au coaja subțire și vârful caracteristic mic au genotipul ggmm.

d)

Cerință propusă: Stabiliți procentul descendenților din F2 care sunt dublu homozigoți.

Rezolvare:

În F2, descendenții dublu homozigoți sunt:

  • GGMM = 1/16;
  • GGmm = 1/16;
  • ggMM = 1/16;
  • ggmm = 1/16.

Total descendenți dublu homozigoți:

4/16 = 1/4 = 25%

Procentul descendenților din F2 care sunt dublu homozigoți este de 25%.

SUBIECTUL al III-lea

1

a)

Două tipuri de nutriție heterotrofă sunt:

  • nutriția saprofită;
  • nutriția parazită.

Un exemplu de organism cu nutriție heterotrofă este ciuperca de mucegai, care se hrănește cu substanțe organice din mediul în care trăiește.

b)

Organismele autotrofe sunt importante deoarece au rol de producători în ecosisteme. Ele sintetizează substanțe organice din substanțe anorganice, folosind energia luminoasă sau energia chimică, iar astfel asigură baza nutritivă pentru organismele heterotrofe. Plantele verzi, prin fotosinteză, contribuie și la eliberarea oxigenului în atmosferă.

c)

Nutriția simbiontă

  1. Nutriția simbiontă presupune o asociere de durată, reciproc avantajoasă, între organisme aparținând unor specii diferite.
  2. La licheni, alga realizează fotosinteza și furnizează substanțe organice, iar ciuperca asigură apă, săruri minerale și protecție.

Digestia la animale: tipuri de digestie

  1. Digestia intracelulară se desfășoară în interiorul celulelor, în vacuole digestive, fiind întâlnită la organisme precum protozoarele.
  2. Digestia extracelulară se realizează în cavități sau organe digestive, sub acțiunea enzimelor, și este caracteristică majorității animalelor.

2

a)

Trei deficiențe senzoriale la om sunt: miopia, daltonismul și surditatea.

b)

Leziunile la nivelul urechii interne pot cauza pierderea sensibilității auditive deoarece în urechea internă se află melcul membranos, care conține receptorii auditivi din organul Corti. Dacă acești receptori sunt distruși sau afectați, vibrațiile sonore nu mai sunt transformate normal în impulsuri nervoase transmise către centrii nervoși auditivi.

c)

Noțiuni specifice temei: emisfere cerebrale, diencefal, mezencefal, punte, bulb rahidian, cerebel.

Componentele encefalului

Encefalul este componenta sistemului nervos central situată în cutia craniană și cuprinde emisferele cerebrale, diencefalul, trunchiul cerebral și cerebelul. Trunchiul cerebral este alcătuit din mezencefal, punte și bulb rahidian și conține centri nervoși importanți, precum cei respiratori și cardiovasculari. Cerebelul coordonează mișcările, menținerea echilibrului și tonusul muscular, iar emisferele cerebrale integrează funcții complexe, precum sensibilitatea, motilitatea voluntară, memoria și gândirea.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

  • Completitudine: toate cerințele din SUBIECTELE I, II și III sunt rezolvate în ordinea din subiect.
  • Acuratețe științifică: răspunsurile folosesc concepte corecte de botanică, zoologie, fiziologie animală, genetică și ecologie.
  • Terminologie: sunt folosiți termeni specifici: celulă vegetală, cloroplaste, hemoglobină, oxihemoglobină, carbaminohemoglobină, arteră aortă, arteră pulmonară, homozigot, heterozigot, raport fenotipic, nutriție saprofită, nutriție parazită, digestie intracelulară și extracelulară.
  • Calcule și justificări: masa apei din plasmă, masa elementelor figurate și segregarea dihibridă sunt prezentate cu etapele necesare.
  • Cerințe formulate suplimentar: au fost formulate și rezolvate cerințe suplimentare la SUBIECTUL al II-lea A d) și B d).
  • Verdict final: soluția este completă și adecvată pentru obținerea punctajului maxim.