Soluții BAC Română Uman 2018 · Iunie–Iulie · Var. 02

SUBIECTUL I.A

Secvența „s-o pună admirabil la punct” are sensul de a organiza, a redacta și a îngriji revista foarte bine, astfel încât aceasta să apară într-o formă deosebită, atent realizată.
Două calități ale revistei Lumea turistică sunt selecția inspirată a textelor și calitatea ilustrațiilor. Autorul afirmă că „textul bine ales este ornat cu cele mai frumoase fotografii”, ceea ce arată grija pentru conținut și pentru aspectul vizual.
Atitudinea autorului față de revista Lumea turistică este una admirativă și recunoscătoare. Aceasta se observă în secvența „Cu gratitudine citesc Lumea turistică”, dar și în aprecierea directă a publicației, numită „cu totul excepțională”.
Un motiv al vizitării unor locuri necunoscute este fascinația provocată de lectură și dorința descoperirii personale. Autorul spune că „te duci la locuri necunoscute, din cauza unei cărți care te-a obsedat și vrei să faci descoperiri tu singur”, sugerând că literatura poate trezi curiozitatea călătorului.
Secvența exprimă, printr-o întrebare retorică, dorința puternică de călătorie și sentimentul că o existență sedentară este limitativă. Meseria de funcționar la un tren internațional devine simbolul unei vieți mobile, deschise spre întâlniri, locuri și experiențe mereu noi.

SUBIECTUL I.B

Consider că oamenii pot aprecia farmecul locului în care trăiesc, însă adesea au nevoie de distanță, de educație culturală sau de privirea admirativă a altora pentru a-l redescoperi. Obișnuința poate transforma frumusețea apropiată într-un decor banal, de aceea valoarea unui spațiu nu este întotdeauna percepută imediat de cei care locuiesc acolo.

În primul rând, familiaritatea slăbește atenția. În fragmentul lui Anton Holban, autorul mărturisește că locuia aproape de Brăila, dar nu îi intuia farmecul până când un francez îi atrage atenția asupra orașului lui Panait Istrati. Episodul arată că străinul, venind cu o imagine culturală deja formată, vede ceea ce localnicul ignoră. Așadar, locul natal sau apropiat poate deveni valoros abia când este privit din afară.

În al doilea rând, oamenii pot ajunge să aprecieze spațiul familiar dacă îl leagă de memorie, cultură și experiențe personale. De exemplu, un parc sau o stradă din orașul natal poate părea obișnuită în adolescență, dar, după o perioadă petrecută departe, capătă valoarea unui reper afectiv. În mod asemănător, literatura poate schimba percepția asupra unui spațiu: Humuleștiul devine memorabil prin Ion Creangă, iar Bucureștiul interbelic prin proza lui Camil Petrescu sau Mircea Eliade.

Prin urmare, farmecul locului în care trăim există, dar nu se impune întotdeauna de la sine. El trebuie recunoscut prin atenție, cultură și comparație cu alte lumi.

SUBIECTUL al II-lea

Notațiile autorului, numite și didascalii, au rolul de a fixa cadrul scenic și de a orienta jocul actorilor. În fragmentul din Ultima oră, indicațiile precizează decorul redacției, momentul zilei și atmosfera: „Dimineață de vară”, „Soare mult”, „Ferestrele deschise”. Ele creează impresia de realism, deoarece introduc detalii vizuale, auditive și gestuale, precum rumoarea străzii, strigătele vânzătorilor de ziare, mirosul de cerneală sau gestul lui Niță care freacă hârtia. Totodată, notațiile caracterizează indirect personajele: Voicu apare somnoros și inert, iar Niță este activ, atent la noutatea gazetei. Contrastul dintre titlul ziarului, Deșteptarea, și starea de somnolență a lui Voicu sugerează o notă ironică și pregătește dinamica scenei.

SUBIECTUL al III-lea

Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga, este o artă poetică modernistă, publicată în volumul de debut Poemele luminii, în 1919. Textul exprimă concepția autorului despre rolul poetului și despre raportul acestuia cu misterul existenței. În viziunea blagiană, poezia nu are menirea de a explica rațional lumea până la epuizarea sensurilor ei, ci de a proteja și de a amplifica taina. Astfel, creația devine o formă de cunoaștere poetică, diferită de cunoașterea logică, științifică.

O primă trăsătură care permite încadrarea textului în modernism este caracterul reflexiv și subiectiv al discursului liric. Poezia nu descrie un peisaj exterior în manieră tradițională, ci formulează o viziune despre cunoaștere, artă și existență. Eul liric se află în centrul discursului, iar repetarea pronumelui de persoana I marchează asumarea unei atitudini creatoare. O a doua trăsătură modernistă este limbajul metaforic, construit în jurul unor simboluri abstracte, precum „corola”, „lumina” și „taina”. În plus, orientarea expresionistă se observă în tensiunea dintre eul individual și univers, precum și în aspirația de a surprinde misterul cosmic.

Tema poeziei este cunoașterea prin iubire și creație, opusă cunoașterii raționale, distructive. O primă idee poetică relevantă apare încă din titlu și incipit: eul liric refuză să „strivească” frumusețea misterioasă a lumii. Metafora „corolei” sugerează totalitatea armonioasă a existenței, alcătuită din forme fragile și sacre. Verbul cu sens negativ indică respingerea unei atitudini agresive față de mister. Poetul nu vrea să reducă lumea la explicații reci, ci să o contemple cu respect.

A doua idee poetică importantă este opoziția dintre „lumina mea” și „lumina altora”. „Lumina altora” reprezintă cunoașterea rațională, analitică, aceea care clarifică și micșorează misterul. În schimb, „lumina mea” desemnează cunoașterea poetică, intuitivă, capabilă să sporească taina. Această opoziție definește crezul artistic al lui Blaga: poetul nu distruge necunoscutul, ci îl adâncește prin imaginație, sensibilitate și iubire. Comparația amplă cu lumina lunii, care nu risipește întunericul, ci îl face mai tulburător, susține ideea că poezia nu explică lumea schematic, ci îi intensifică frumusețea.

La nivel compozițional, titlul are valoare programatică. El este alcătuit ca o declarație de principiu și conține opoziția fundamentală dintre eul creator și universul misterios. Formula la persoana I singular transformă poezia într-o confesiune lirică. Substantivul „corola” trimite la imaginea unei flori, dar, prin extindere simbolică, desemnează ordinea miraculoasă a lumii. Determinarea „de minuni” accentuează dimensiunea sacră a realității.

Un alt element semnificativ de compoziție și limbaj îl reprezintă seria de motive poetice: flori, ochi, buze și morminte. Acestea sugerează marile taine ale existenței: frumusețea, cunoașterea, iubirea și moartea. Enumerarea lor creează impresia unei lumi complexe, în care misterul se manifestă în toate experiențele fundamentale ale omului. Limbajul este profund metaforic, iar versul liber, specific modernismului, susține caracterul meditativ al textului. Absența rigorilor prozodice tradiționale permite ideilor să se desfășoare firesc, într-un ritm interior, apropiat de confesiune.

În concluzie, „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o poezie reprezentativă pentru lirica modernistă a lui Lucian Blaga, deoarece propune o viziune originală asupra cunoașterii și asupra rostului poetului. Textul susține superioritatea cunoașterii poetice, care nu anulează misterul, ci îl amplifică. Prin metaforele centrale, prin opoziția dintre două tipuri de lumină și prin expresivitatea versului liber, poezia devine o artă poetică a sensibilității, a iubirii și a respectului față de taina lumii.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

Am rezolvat toate cerințele în ordinea subiectului și în secțiunile cerute.
Subiectul I.A conține răspunsuri în enunțuri complete, cu dovezi textuale exacte unde sunt solicitate.
Subiectul I.B are aproximativ 216 cuvinte, opinie clară, două argumente dezvoltate, referire la fragment, exemplu cultural și concluzie.
Subiectul al II-lea are aproximativ 105 cuvinte și folosește terminologie adecvată: didascalii, decor, indicații scenice, caracterizare indirectă, atmosferă.
Subiectul al III-lea are aproximativ 540 de cuvinte și respectă cerința: text poetic studiat aparținând lui Lucian Blaga, cu trăsături de încadrare, două idei poetice, două elemente de compoziție și limbaj, interpretare și concluzie.
Redactarea urmărește normele limbii literare, logica argumentării, coerența și formularea adecvată pentru punctaj maxim.