Barem oficial BAC Istorie 2026 · Model

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: România, Rusia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze, susține atitudinea regelui Ferdinand și acțiunile guvernului român referitoare la pretențiile Rusiei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ferdinand, Ion I. C. Brătianu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

4. 3 puncte pentru scrierea literei B

5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Exemple: Cauză: deoarece la consecințele […] unei campanii dezastruoase se adăugau marile dificultăți din relațiile cu Rusia și efect La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă SAU Cauză: Pe de altă parte, în timp de război, potrivit prevederilor legii stării de asediu, marele cartier general avea dreptul de a dispune în chestiuni de administrație peste miniștri și efect: Prin urmare, desființarea acestui organism și înlocuirea lui cu o structură străină puneau autoritățile românești în subordinea acesteia. etc.

6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923 (1px2=2p) Exemple: unirea Basarabiei/Bucovinei cu România, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, adoptarea Constituției din 1923 etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)

7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni prin care România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea Exemple: caracter antiotoman, caracter diplomatic etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru răspunsul: P. Groza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3. 3 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate pentru organizarea acestei formațiuni politice în 1945, la care se referă sursa dată Exemple: la 16 octombrie 1945, au organizat prima conferință națională a partidului; este ales Comitetul Central al partidului etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la situația economică a României (3px2=6p) Exemple: Una dintre cele mai presante era refacerea după război, deoarece agricultura, industria și întreaga infrastructură economică suferiseră daune majore; Despăgubirile de război, care includeau alimente, materii prime de tot felul și confiscări sovietice de echipament industrial, au secătuit țara de resurse; guvernul sovietic vizează subordonarea economiei românești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la alegerile din 1946 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: Reprezentanții comuniștilor controlează desfășurarea alegerilor din 1946. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Partidul Comunist încredințase Ministerului de Interne condus de comuniști misiunea organizării alegerilor și liderii comuniști au suspendat raportarea numărătorilor SAU Rezultatul alegerilor din 1946 a fost falsificat. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Acestea indicau o victorie covârșitoare a Blocului Partidelor Democratice cu circa 70% din voturi […], însă dovezile descoperite după 1989 arată că a fost exact invers și că național-țărăniștii obținuseră o victorie răsunătoare și le-au transmis instrucțiuni tuturor prefecților să «revizuiască» cifrele în sensul unei victorii a Blocului Partidelor Democratice. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948/1952, înființarea Securității etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

• 2 puncte pentru precizarea oricărui conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, lupta de la Rovine etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)

• câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: Dragoș devine conducătorul mărcii de apărare împotriva tătarilor, Bogdan obține independența Moldovei, Petru I Mușat acceptă suzeranitatea regelui Poloniei etc.) (3px2=6p)

• 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, lupta de la Sibiu etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric

• 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea au caracter antiotoman., Prin acțiunile diplomatice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XV-lea românii stabilesc relații politice cu state creștine. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:

• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat

• 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

• 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

Sursă PDF: Documentul oficial, publicat de Ministerul Educației și Cercetării.

Sursă: Arhiva oficială a Ministerului Educației și Cercetării.