Soluții BAC Filosofie 2023 · Iunie–Iulie · Var. 05

SUBIECTUL I

c. naturii umane
Problema sensului vieții aparține reflecției asupra naturii umane, deoarece privește scopul, valoarea și semnificația existenței omului.
b. teoria hedonistă
Hedonismul este o teorie morală, întrucât identifică binele sau fericirea cu plăcerea și evaluează acțiunile în raport cu aceasta.
b. au un caracter controversat
Etica aplicată analizează probleme morale concrete, precum eutanasia, avortul sau drepturile animalelor, asupra cărora există poziții argumentate diferite.
a. diverse tipuri de constrângeri
Libertatea social-politică se definește prin raportare la limitele, interdicțiile și constrângerile impuse individului de stat, societate sau alte persoane.
a. decurge din libertatea social-politică
Responsabilitatea social-politică presupune că omul este liber să aleagă și trebuie să își asume consecințele acțiunilor sale în raport cu ceilalți.
b. dreptul la viață, proprietate, libertate
În tradiția drepturilor naturale, mai ales la John Locke, drepturile fundamentale ale omului sunt viața, libertatea și proprietatea.
b. cunoașterea clară și distinctă
Pentru Descartes, cunoașterea sigură trebuie să fie clară și distinctă, adică evidentă pentru rațiune și lipsită de confuzie.
b. adevărului coerență
Teoria adevărului-coerență stabilește adevărul unei propoziții prin compatibilitatea ei cu un sistem de idei deja acceptat ca adevărat.
c. eudaimonism
Aristotel este reprezentant al eudaimonismului, deoarece consideră fericirea, înțeleasă ca activitate rațională conformă cu virtutea, scopul vieții umane.
d. statului democratic
Respectarea drepturilor omului este un principiu al statului democratic, care limitează puterea politică și protejează demnitatea persoanei.

SUBIECTUL al II-lea

A.

Asocierile corecte sunt:

a. Analitic — 4. Predicatul explicitează o notă deja cuprinsă în subiect.
b. Sintetic — 5. Predicatul adaugă o notă nouă subiectului.
c. A priori — 1. Cunoștințele sunt independente absolut de orice experiență.
d. A posteriori — 3. Cunoștințele provin din experiență.

B.

Susțin teza potrivit căreia suntem democrați nu fiindcă majoritatea are întotdeauna dreptate, ci fiindcă tradițiile democratice sunt cele mai puțin rele dintre cele cunoscute. Majoritatea se poate înșela, poate fi manipulată sau poate lua decizii nedrepte față de minorități. De aceea, democrația nu trebuie înțeleasă ca domnie arbitrară a numărului, ci ca sistem politic bazat pe alegeri libere, stat de drept, pluralism, dezbatere publică și respectarea drepturilor omului. Valoarea ei constă în faptul că permite corectarea pașnică a greșelilor: guvernanții pot fi criticați, controlați și schimbați fără violență. În regimurile autoritare, eroarea conducătorului devine adesea lege, iar cetățenii nu au mijloace reale de opoziție. În democrație, chiar dacă deciziile sunt imperfecte, există instituții care limitează abuzul și protejează libertatea persoanei. Prin urmare, democrația este preferabilă nu pentru că produce mereu adevărul, ci pentru că oferă cadrul cel mai rezonabil pentru libertate, responsabilitate și autocorectare politică.

C.

Un exemplu de propoziție a cărei valoare de adevăr poate fi stabilită prin corespondență cu realitatea este: „Pe catedra din sala de clasă se află un manual de filosofie.” Această propoziție este adevărată dacă, în realitate, pe catedră se află un manual de filosofie și este falsă dacă obiectul nu se află acolo.

SUBIECTUL al III-lea

A.

1.

Două caracteristici ale naturii umane, pe baza textului, sunt:

omul are un mod de existență întru mister și pentru revelare, spre deosebire de animal;
omul are un destin creator, din care decurg impulsuri, mijloace și limite specifice vieții umane.

2.

În sens filosofic, natura umană desemnează ansamblul trăsăturilor esențiale prin care omul se distinge de alte ființe. Ea nu se reduce la alcătuirea biologică a omului, ci include felul specific în care acesta se raportează la lume, la sine, la sens și la valori. Prin mod de existență înțelegem forma fundamentală de a fi în lume, adică orizontul în care o ființă trăiește, acționează și își realizează posibilitățile.

În perspectiva lui Lucian Blaga, corelația dintre natura umană și modul de existență este esențială: omul este definit tocmai printr-un mod de existență care îi aparține în mod propriu, „existența întru mister și pentru revelare”. Animalul trăiește în orizontul imediatului, fiind orientat mai ales spre adaptare, conservare și satisfacerea nevoilor. Omul, în schimb, nu se limitează la lumea dată și utilă, ci se confruntă cu misterul existenței și încearcă să îl reveleze prin creație culturală. De aici rezultă faptul că natura umană este una creatoare: omul produce mituri, artă, religie, filosofie, știință și simboluri, prin care caută să dea sens lumii.

Astfel, modul de existență nu este o trăsătură exterioară naturii umane, ci chiar forma prin care aceasta se manifestă. Omul este om deplin nu doar pentru că gândește sau muncește, ci pentru că trăiește în orizontul misterului și transformă această raportare în creație. Natura umană se exprimă, așadar, prin destinul creator, iar creația culturală confirmă modul specific uman de a exista.

3.

Consider că perspectiva filosofică a lui Blaga rămâne actuală, deoarece societatea contemporană riscă adesea să reducă omul la funcții practice: producător, consumator, utilizator de tehnologie sau beneficiar al confortului material. Textul amintește că omul nu se definește doar prin nevoi biologice și adaptare, ci prin capacitatea de a căuta sensuri și de a crea. Știința, arta, filosofia, inovația tehnologică și reflecția morală arată că omul continuă să trăiască în raport cu întrebări care depășesc imediatul. Totuși, actualitatea acestei perspective trebuie înțeleasă critic: nu orice creație este valoroasă prin simplul fapt că este nouă, ci prin măsura în care îmbogățește cultura și umanizează existența. De aceea, ideea blagiană a destinului creator rămâne relevantă ca apărare a demnității culturale a omului.

B.

1.

Două întrebări specifice filosofiei sunt:

Ce pot să cunosc cu certitudine?
Ce este binele și cum trebuie să acționez?

2.

O situație concretă în care filosofia se dovedește utilă este decizia unui elev de a spune sau nu adevărul atunci când observă că un coleg copiază la un examen important. Filosofia îl ajută să nu reacționeze doar impulsiv sau din teamă, ci să analizeze problema în termeni morali: datoria de a respecta regulile, consecințele pentru colegi, dreptatea față de cei care au muncit cinstit și responsabilitatea față de comunitatea școlară. Prin reflecție filosofică, elevul poate înțelege că loialitatea față de un prieten nu justifică nedreptatea față de ceilalți. Astfel, filosofia este utilă fiindcă formează gândirea critică și capacitatea de a lua decizii responsabile în situații reale.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

Completitudine: toate cerințele din Subiectele I, II și III sunt rezolvate în ordinea din subiect.
Acuratețe conceptuală: răspunsurile folosesc corect conceptele de natură umană, mod de existență, destin creator, adevăr-coerență, adevăr-corespondență, cunoaștere a priori/a posteriori, judecăți analitice/sintetice, drepturi naturale, libertate și responsabilitate social-politică.
Argumentare: teza despre democrație este susținută prin raționament coerent, distincția dintre majoritate și adevăr, stat de drept, pluralism și mecanisme de autocorectare.
Exemple: propoziția pentru adevărul-corespondență este verificabilă empiric, iar utilitatea filosofiei este ilustrată printr-o situație concretă de viață școlară.
Respectarea lungimilor: argumentarea de la Subiectul al II-lea este formulată la dimensiunea cerută de aproximativ zece rânduri, iar corelația de la Subiectul al III-lea are dezvoltarea cerută de aproximativ o jumătate de pagină.
Calitatea limbii: exprimarea este clară, academică și adecvată unui răspuns de Bacalaureat.
Verdict final: soluția este completă, corectă conceptual și calibrată pentru obținerea punctajului maxim.