Soluții BAC Filosofie 2022 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I

1. c. merită viața să fie trăită?
   Această întrebare privește problema sensului vieții, deoarece cere o evaluare a valorii existenței umane și a motivelor pentru care viața poate fi considerată demnă de trăit.

2. b. morale
   Binele și răul sunt categorii fundamentale ale filosofiei morale, prin care sunt apreciate intențiile, acțiunile și conduitele umane.

3. c. eticii aplicate
   Etica aplicată analizează situații concrete și controversate, precum dilemele morale legate de viață, moarte, drepturi, mediu sau profesii.

4. b. corelative
   Libertatea și constrângerea sunt concepte corelative, deoarece libertatea poate fi înțeleasă și prin raportare la limitele sau constrângerile care o restrâng ori o fac posibilă social.

5. a. maximizarea libertății individuale prin minimizarea constrângerilor autorității politice
   John Stuart Mill apără libertatea individuală și consideră că intervenția autorității este legitimă mai ales pentru a preveni vătămarea celorlalți.

6. c. inalienabile
   Dreptul la proprietate este un drept fundamental recunoscut într-un regim democratic, asociat protecției persoanei și libertății sale de a dispune de bunurile dobândite legitim.

7. a. numai rațiunea poate oferi legitimitatea unei opinii
   În filosofia raționalistă, rațiunea este sursa principală a cunoașterii sigure, iar opiniile trebuie justificate prin argumente raționale.

8. b. un criteriu al adevărului
   Afirmația exprimă criteriul coerenței: o opinie este considerată adevărată dacă se potrivește logic cu ansamblul celorlalte opinii acceptate.

9. a. scop în sine
   Imperativul categoric kantian cere ca omul să fie tratat întotdeauna ca scop în sine, niciodată doar ca simplu mijloc pentru scopurile altcuiva.

10. c. natural
    Ideea că oamenii se nasc liberi trimite la drepturile naturale, considerate anterioare statului și aparținând omului prin însăși natura sa.

SUBIECTUL al II-lea

A.

Asocierile corecte sunt:

• a. Judecăți analitice - 3. În judecățile analitice, predicatul este inclus în noțiunea subiectului; ele sunt explicative și nu adaugă informație nouă.
• b. Judecăți sintetice - 1. Judecățile sintetice sunt extensive, deoarece predicatul adaugă ceva nou la conținutul subiectului.
• c. Judecăți a priori - 5. Judecățile a priori sunt independente de experiență și au temei rațional.
• d. Judecăți a posteriori - 2. Judecățile a posteriori își au sursa în experiență și depind de contactul cu realitatea empirică.

B.

Susțin teza potrivit căreia adevărul sau falsitatea unei opinii depinde de ceva aflat în afara opiniei însăși, deoarece simpla convingere subiectivă nu este suficientă pentru adevăr. O opinie poate fi formulată ferm și totuși poate fi falsă, dacă nu corespunde faptelor. De exemplu, afirmația „afară plouă” este adevărată numai dacă, în realitate, plouă, nu doar pentru că cineva o crede. În sensul teoriei corespondenței, adevărul presupune adecvarea dintre enunț și starea de fapt la care enunțul se referă. Chiar și atunci când folosim criteriul coerenței, opinia nu se justifică prin ea însăși, ci prin raportarea la un ansamblu mai larg de enunțuri acceptate și la reguli logice. Prin urmare, adevărul cere un criteriu obiectiv de verificare: experiența, argumentul, coerența rațională sau faptele. Fără această raportare externă, orice opinie ar putea fi declarată adevărată doar pentru că este susținută de cineva, ceea ce ar duce la relativism. Așadar, valoarea de adevăr a unei opinii nu depinde de intensitatea credinței, ci de justificarea ei prin realitate și rațiune.

C.

Un exemplu relevant pentru rolul experienței în cunoaștere este învățarea faptului că apa fierbe la o anumită temperatură, în condiții normale de presiune. Un elev poate citi această informație într-un manual, dar o înțelege mai bine atunci când realizează un experiment: încălzește apa, urmărește termometrul și observă momentul fierberii. Experiența oferă contact direct cu fenomenul, corectează eventualele impresii greșite și transformă o afirmație abstractă într-o cunoștință verificată. Astfel, experiența are un rol important în cunoaștere deoarece furnizează date, confirmă sau infirmă ipoteze și permite formarea unor judecăți întemeiate despre realitatea empirică.

SUBIECTUL al III-lea

A.

1.

Pe baza textului, pot fi menționate două moduri existențiale umane: existența întru imediat și pentru securitate și existența întru mister și pentru revelare. Textul afirmă că omul găsește „o distanță față de imediat” și se situează „în mister”, ceea ce indică depășirea simplei vieți orientate spre nevoi imediate.

2.

În filosofia lui Lucian Blaga, termenul natură umană desemnează modul specific de a fi al omului, nu doar alcătuirea sa biologică. Omul este o ființă vie și are nevoi legate de supraviețuire, adaptare și protecție. Din acest punct de vedere, el poate exista întru imediat și pentru securitate, adică orientat spre lumea dată, spre satisfacerea trebuințelor concrete și spre conservarea propriei vieți. Această dimensiune aparține naturii umane, deoarece omul nu poate ignora condițiile materiale ale existenței sale.

Totuși, la Blaga, natura umană nu se reduce la acest mod de existență. Existența întru imediat și pentru securitate exprimă doar nivelul prin care omul se aseamănă cu celelalte viețuitoare: el caută hrană, adăpost, siguranță și echilibru în mediul său. Specific uman este însă faptul că omul poate lua distanță față de imediat. El nu trăiește doar pentru securitate, ci se raportează la mister, pune întrebări, creează simboluri, produce cultură și încearcă să reveleze sensuri ascunse ale lumii.

Corelația dintre natură umană și existența întru imediat și pentru securitate este, așadar, una de includere și depășire. Existența pentru securitate este o condiție necesară a vieții omului, dar nu este forma sa deplină. Natura umană se împlinește atunci când omul depășește imediatul prin creație, cunoaștere, artă, mit, religie sau filosofie. De aceea, în perspectiva blagiană, omul este o ființă culturală: el pornește de la nevoile imediate, dar nu rămâne prizonierul lor, ci le transfigurează prin raportarea la mister.

3.

Consider că perspectiva filosofică prezentată în text este actuală, deoarece lumea contemporană riscă adesea să reducă omul la consum, eficiență și reacție imediată. Tehnologia, publicitatea și ritmul rapid al vieții favorizează satisfacerea rapidă a dorințelor, dar nu pot înlocui nevoia de sens. Ideea lui Blaga amintește că omul nu este doar o ființă care caută confort și securitate, ci și o ființă care întreabă, interpretează și creează.

Actualitatea acestei perspective se vede în știință, artă, educație și reflecție morală. Cercetătorul care caută explicații, artistul care creează forme simbolice sau elevul care își pune întrebări despre existență depășesc imediatul și se situează într-un orizont al misterului. Prin urmare, filosofia lui Blaga rămâne relevantă deoarece apără demnitatea culturală a omului și arată că viața umană nu se epuizează în supraviețuire, ci se împlinește prin sens și creație.

B.

1.

Trei domenii ale vieții sociale în care egalitatea se poate manifesta sunt:

• domeniul juridic, prin egalitatea tuturor persoanelor în fața legii;
• domeniul politic, prin drept egal de vot, participare civică și acces la funcții publice în condițiile legii;
• domeniul educațional și profesional, prin acces nediscriminatoriu la școală, formare, angajare și promovare.

2.

Egalitatea de șanse poate fi pusă în practică, de exemplu, printr-un program școlar destinat elevilor din medii dezavantajate. Dacă o școală oferă burse sociale, transport gratuit, manuale și pregătire suplimentară elevilor care altfel nu ar putea participa în condiții reale la învățare, ea nu acordă privilegii arbitrare, ci corectează obstacolele de pornire. În acest fel, elevii pot concura mai corect pentru rezultate, admitere sau burse de merit, iar diferențele sociale nu se transformă automat în excludere.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Completitudine: toate cerințele din Subiectele I, II și III sunt rezolvate în ordinea din subiect.
• Acuratețe conceptuală: răspunsurile folosesc corect conceptele de sens al vieții, morală, etică aplicată, libertate, constrângere, drept natural, drept inalienabil, raționalism, criteriu al adevărului, judecăți kantiene, natură umană, existență întru imediat și pentru securitate, existență întru mister și pentru revelare, egalitate și egalitate de șanse.
• Argumentare: răspunsul despre adevărul opiniei are teză explicită, justificare prin teoria corespondenței, raportare la coerență și concluzie clară.
• Exemple: rolul experienței în cunoaștere și egalitatea de șanse sunt ilustrate prin exemple concrete și ușor de evaluat.
• Lungimi cerute: argumentarea de la Subiectul al II-lea este formulată la dimensiunea cerută de aproximativ zece rânduri, iar corelația de la Subiectul al III-lea are dezvoltare apropiată de o jumătate de pagină.
• Calitatea limbii: exprimarea este clară, academică și adecvată unui răspuns de Bacalaureat.
• Verdict final: soluția este completă și calibrată pentru punctaj maxim.