Soluții BAC Filosofie 2021 · Iunie–Iulie · Var. 01

SUBIECTUL I

c. omul se construiește, prin fiecare alegere pe care o face
La Sartre, omul nu are o esență prestabilită: mai întâi există, apoi își definește ființa prin proiecte, opțiuni și fapte. De aceea libertatea este inseparabilă de responsabilitate.
b. Ce pot să știu?
Aceasta este o întrebare specifică teoriei cunoașterii. Morala răspunde, în schimb, la întrebări despre bine, rău, datorie, scop al acțiunii și conduită corectă.
d. derivă principii morale din analiza faptelor individuale
Etica aplicată pornește de la situații concrete și controversate, analizându-le moral pentru a formula sau aplica principii relevante în cazuri particulare.
a. este restrânsă la un nivel minim, necesar apărării drepturilor și libertăților individuale
Libertatea negativă înseamnă absența constrângerilor externe nejustificate; statul trebuie să intervină cât mai puțin, doar pentru protejarea drepturilor tuturor.
c. actele creatoare sunt specific umane
Pentru Lucian Blaga, omul deplin trăiește în orizontul misterului și pentru revelarea lui, iar creația culturală exprimă specificul și demnitatea ființei umane.
c. să acționeze în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale
Responsabilitatea social-politică presupune libertate asumată rațional, raportată la efectele acțiunilor asupra celorlalți și asupra comunității.
c. are caracter moral explicit și este controversată
Eutanasia implică valori morale fundamentale, precum viața, demnitatea, suferința și autonomia persoanei, fiind totodată o temă disputată public.
a. intervenția sporită a statului în vederea realizării condițiilor necesare pentru îndeplinirea scopurilor individuale
Libertatea pozitivă privește capacitatea efectivă a individului de a-și realiza scopurile, nu doar absența constrângerilor.
b. utilitaristă
Principiul Celei Mai Mari Fericiri este fundamentul utilitarismului: acțiunile sunt apreciate moral după măsura în care sporesc fericirea sau utilitatea generală.
c. responsabilitatea social-politică
În viața social-politică, libertatea nu înseamnă arbitrar, ci exercitarea drepturilor împreună cu asumarea consecințelor față de ceilalți membri ai comunității.

SUBIECTUL al II-lea

A.

Asocierile corecte sunt:

a. Etica deontologică — 3: valoarea morală a acțiunii depinde de voința autonomă și de respectarea principiului datoriei.
b. Etica hedonistă — 2: plăcerea este considerată binele suprem pentru om.
c. Etica aplicată — 5: este un demers reflexiv asupra faptelor concrete și asupra problemelor morale particulare.
d. Etica eudaimonistă — 4: fericirea se obține prin activitatea rațională a sufletului conformă cu virtutea.

B.

Susțin teza lui J. St. Mill, deoarece ea exprimă principiul libertății individuale limitate de respectul pentru libertatea celorlalți. Fiecare persoană are dreptul de a-și căuta binele propriu potrivit propriilor convingeri, preferințe și proiecte de viață, fiindcă oamenii nu au aceeași concepție despre fericire. Într-o societate democratică, diversitatea modurilor de viață nu trebuie suprimată de stat sau de opinia majorității. Totuși, libertatea nu poate fi absolută: ea se oprește atunci când acțiunea mea produce prejudicii altora sau le blochează posibilitatea de a-și urmări propriul bine. De pildă, pot alege profesia, religia sau stilul de viață pe care îl consider potrivit, dar nu pot folosi această libertate pentru a discrimina, agresa sau manipula alte persoane. Astfel, concepția lui Mill apără autonomia individului și, în același timp, stabilește o limită morală necesară: principiul nelezării celuilalt. Prin urmare, libertatea demnă de acest nume este libertatea responsabilă, compatibilă cu drepturile egale ale tuturor.

C.

Un exemplu relevant este situația în care locuitorii unui oraș formează o asociație civică și organizează o întrunire pașnică pentru a cere reducerea poluării și extinderea spațiilor verzi. Prin libertatea de asociere, cetățenii își unesc vocile și transformă nemulțumiri individuale într-o revendicare publică legitimă. Prin libertatea de întrunire pașnică, ei pot transmite autorităților o problemă comună fără violență și fără a încălca drepturile altora. Într-o democrație, aceste libertăți sunt importante deoarece permit participarea cetățenilor la viața publică, controlul pașnic al puterii și apărarea interesului comun.

SUBIECTUL al III-lea

A.

1.

Textul face referire la teza filosofică a lui Lucian Blaga potrivit căreia specificul ființei umane constă în existența în orizontul misterului și pentru revelarea acestuia. Omul deplin nu se reduce la condiția de „om paradisiac”, orientat spre autoconservare și adaptare la lumea dată, ci devine „om luciferic”, împlinindu-și natura prin creație culturală, adică prin destin creator.

2.

În filosofia lui Lucian Blaga, între natură umană și destin creator există o corelație esențială. Natura umană nu desemnează doar ansamblul trăsăturilor biologice sau psihologice ale omului, ci modul său specific de a fi în lume. Omul poate exista, asemenea altor viețuitoare, în orizontul lumii date, urmărind autoconservarea, siguranța și satisfacerea nevoilor imediate. Acesta este însă numai un nivel inferior sau incomplet al existenței umane, corespunzător omului paradisiac.

Pentru Blaga, omul devine cu adevărat om printr-o mutațiune ontologică: el trăiește în orizontul misterului, adică nu se limitează la ceea ce este imediat și util, ci se raportează la necunoscut, la sens, la profunzimea lumii. Din această structură a naturii umane rezultă destinul creator: omul este chemat să reveleze misterul prin mit, artă, religie, filosofie, știință și cultură. Creația nu este un simplu ornament al vieții, ci forma prin care ființa umană își realizează demnitatea și plenitudinea.

Astfel, destinul creator decurge din natura umană, iar natura umană se actualizează deplin prin creație. Omul nu se definește numai prin capacitatea de a cunoaște sau de a supraviețui, ci prin puterea de a da sens lumii și de a transforma raportarea la mister în opere culturale. De aceea, în perspectiva blagiană, omul este o ființă istorică și culturală, iar creația reprezintă modul său propriu de a-și împlini existența.

3.

Consider că perspectiva filosofică a lui Blaga rămâne actuală, deoarece lumea contemporană riscă adesea să reducă omul la funcții practice: producător, consumator, utilizator de tehnologie sau simplu beneficiar al confortului material. Or, textul amintește că omul nu se împlinește doar prin autoconservare și utilitate, ci și prin căutarea sensului și prin creație. În educație, cercetare, artă, inovație tehnologică sau reflecție morală, ființa umană continuă să trăiască în orizontul unor întrebări care depășesc imediatul.

Totuși, actualitatea acestei perspective trebuie înțeleasă responsabil. Creația nu este valoroasă doar pentru că este nouă, ci pentru că poate dezvălui sensuri, poate îmbogăți cultura și poate umaniza raporturile dintre oameni. De aceea, ideea blagiană a destinului creator este actuală mai ales ca avertisment împotriva unei vieți reduse la eficiență și consum: omul deplin este acela care caută, interpretează, creează și își asumă cultural existența.

B.

1.

Susțin teza lui Aristotel, deoarece dreptatea distributivă nu cere ca toți oamenii să primească în mod identic aceleași bunuri, ci ca distribuirea să se facă după un criteriu relevant. Dacă meritele, competențele sau contribuțiile sunt diferite, o repartizare strict egală poate deveni nedreaptă. De exemplu, într-un concurs, premiul trebuie acordat celui care a obținut rezultatul cel mai bun, nu împărțit indiferent de performanță. Prin urmare, proporționalitatea permite respectarea unei egalități morale mai profunde: fiecare primește potrivit meritului relevant în situația respectivă.

2.

Un exemplu concret este acordarea unor burse de merit într-un liceu. Toți elevii trebuie să aibă egalitate de șanse: aceleași criterii publice, aceeași posibilitate de a concura și aceeași evaluare corectă. Totuși, este drept ca bursele să fie primite de elevii care au rezultate mai bune, deoarece meritul școlar este criteriul relevant. Relația dintre dreptate și egalitate constă aici în faptul că dreptatea nu înseamnă distribuire identică, ci aplicarea egală a regulilor și repartizarea proporțională cu meritul.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

Completitudine: toate cerințele din Subiectele I, II și III sunt rezolvate în ordinea dată.
Acuratețe conceptuală: răspunsurile folosesc corect conceptele de libertate negativă și pozitivă, etică aplicată, utilitarism, deontologie, eudaimonism, natură umană, destin creator, dreptate distributivă și egalitate.
Argumentare: punctele de vedere sunt formulate cu teză clară, justificări coerente și exemple relevante.
Exemple: libertatea de întrunire/asociere și relația dreptate-egalitate sunt ilustrate prin situații concrete, compatibile cu cerințele de examen.
Lungimi cerute: răspunsul despre Mill are dezvoltare apropiată de zece rânduri, răspunsul despre Blaga acoperă aproximativ o jumătate de pagină, iar argumentul despre Aristotel este concis, apropiat de cinci rânduri.
Calitatea limbii: formulările sunt clare, academice și adecvate unui răspuns de Bacalaureat.
Verdict final: soluția este completă și calibrată pentru punctaj maxim.