Soluții BAC Filosofie 2019 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I

1. c. sensul existenței umane
   Scopul existenței umane privește finalitatea sau sensul vieții omului, nu limitele cunoașterii ori ale naturii umane.

2. b. eticii
   Delimitarea bine-rău aparține eticii, deoarece etica studiază valorile morale, normele conduitei și criteriile evaluării acțiunilor.

3. d. timpul
   Eutanasia, avortul și clonarea sunt teme de etică aplicată; timpul este o problemă filosofică generală, mai ales de ontologie sau metafizică.

4. b. totalitar
   Regimul totalitar limitează excesiv libertatea social-politică, subordonând individul ideologiei oficiale și controlului statului.

5. a. J. P. Sartre
   La Sartre, libertatea radicală implică responsabilitate absolută: omul este responsabil de alegerile sale și de sensul pe care îl dă existenței.

6. a. educație
   Dreptul la educație este un drept pozitiv, deoarece presupune acțiunea și sprijinul instituțiilor statului pentru a fi realizat efectiv.

7. b. empirismul
   Empirismul susține că experiența sensibilă este sursa principală sau exclusivă a cunoașterii.

8. c. corespondență
   Adevărul-corespondență constă în acordul dintre enunț și realitatea la care enunțul se referă.

9. a. hedonismul
   Hedonismul este o teorie morală care consideră plăcerea sau fericirea sensibilă drept criteriu al binelui.

10. b. pozitive
    Drepturile pozitive cer intervenția statului, deoarece presupun servicii, resurse sau instituții care trebuie asigurate în mod activ.

SUBIECTUL II

A. Asocieri

• a - 3: teoria adevărului manifest se bazează pe evidența ideilor clare și distincte, garantată prin veridicitatea lui Dumnezeu.
• b - 1: teoria adevărului corespondență definește adevărul ca acord între enunț și starea de fapt reală.
• c - 4: teoria adevărului coerență consideră adevărată o opinie integrată necontradictoriu într-un sistem de cunoștințe.
• d - 2: teoria pragmatistă a adevărului leagă adevărul de consecințele practice, utile și funcționale ale unei idei.

B. Argumentare despre teoria etatistă

Consider că teoria etatistă, în forma ei puternică, nu trebuie promovată în societatea contemporană. Etatismul acordă statului un rol dominant și tinde să subordoneze individul autorității politice. Or, o societate democratică se întemeiază pe libertate, pluralism, drepturi individuale și controlul puterii publice. Dacă statul devine instanța supremă care decide aproape toate aspectele vieții sociale, apare riscul limitării autonomiei personale, al uniformizării opiniilor și al abuzului politic. Este adevărat că statul are un rol legitim în garantarea drepturilor pozitive, cum sunt educația, sănătatea sau protecția socială. Totuși, acest rol trebuie exercitat în interiorul statului de drept, nu prin dominație asupra cetățeanului. De aceea, este preferabil un stat democratic și responsabil, care protejează binele comun, dar respectă libertatea persoanei.

C. Exemplu despre rolul atitudinii critice în cunoaștere

Un elev citește pe internet afirmația că un anumit eveniment istoric ar fi avut o singură cauză, prezentată într-un text fără autor și fără trimiteri la surse. Dacă acceptă imediat informația, riscă să confunde o opinie simplificatoare cu adevărul. Având însă o atitudine critică, elevul verifică sursa, compară textul cu manualul, consultă documente istorice și observă dacă explicația este coerentă cu faptele cunoscute. În acest fel descoperă că evenimentul a avut mai multe cauze politice, economice și sociale, iar afirmația inițială era parțial falsă. Exemplul arată că atitudinea critică nu înseamnă respingerea automată a ideilor, ci examinarea lor rațională. Ea apropie cunoașterea de adevăr, deoarece identifică erorile, cere argumente și obligă opinia să se confrunte cu realitatea.

SUBIECTUL III

A. Textul din Lucian Blaga

1. Două caracteristici ale naturii umane

Pe baza textului, pot fi menționate următoarele caracteristici ale naturii umane:

• omul este o ființă cu destin creator, capabilă să producă valori culturale și spirituale;
• omul este capabil de sacrificiu pentru creație, putând renunța la echilibru, securitate și confort pentru împlinirea vocației creatoare.

2. Corelație între subiect creator și sens al existenței

În sens filosofic, termenul subiect creator desemnează ființa umană înțeleasă nu doar ca ființă biologică, ci ca persoană capabilă să dea formă lumii prin valori, simboluri, opere, idei și acte culturale. La Lucian Blaga, omul nu trăiește numai pentru conservare și adaptare, ci este orientat către creație. El există „întru mister și pentru revelare”, adică se raportează la realitate ca la un orizont de semnificații care trebuie explorat și exprimat.

De aceea, între subiectul creator și sensul existenței există o legătură esențială: omul își descoperă sensul nu prin simpla satisfacere a nevoilor imediate, ci prin depășirea condiției strict naturale. Creația culturală, științifică, artistică sau morală devine modul prin care existența umană primește profunzime. Omul creează pentru că nu se mulțumește să trăiască asemenea unei ființe conduse exclusiv de instinctul de conservare; el caută să exprime misterul lumii și să lase o urmă semnificativă în realitate.

Textul subliniază tocmai această tensiune: omul poate renunța la „avantajele echilibrului” și la „bucuriile securității” pentru destinul său creator. Aceasta înseamnă că sensul existenței umane nu este redus la siguranță, confort sau utilitate imediată. Într-o perspectivă blagiană, omul își împlinește umanitatea atunci când creează, chiar dacă actul creator presupune risc, efort și uneori sacrificiu. Așadar, subiectul creator este purtătorul sensului existenței, deoarece prin creație omul transformă viața din simplă supraviețuire în destin spiritual și cultural.

3. Punct de vedere personal despre actualitatea perspectivei

Consider că perspectiva lui Blaga este actuală, deoarece și omul contemporan caută sens dincolo de confort material și siguranță. Arta, cercetarea științifică, inovația tehnologică sau implicarea civică arată că oamenii sunt dispuși să depună efort și să își asume riscuri pentru idei și valori. Totuși, actualitatea acestei perspective trebuie înțeleasă echilibrat: destinul creator nu justifică autodistrugerea, ci arată că viața umană are o dimensiune spirituală care depășește simpla supraviețuire.

B. Dreptatea distributivă și criteriul meritului

1. Argumentare în favoarea criteriului meritului

O formă a dreptății distributive poate avea drept criteriu meritul, deoarece distribuirea beneficiilor trebuie să țină seama de contribuția, competența și efortul persoanelor. Este drept ca o recompensă, o funcție sau o poziție să fie acordată celui care dovedește pregătirea cea mai potrivită, nu celui favorizat arbitrar. Criteriul meritului respectă principiul tratării egale a celor aflați în situații egale și tratării diferite a celor care se disting prin rezultate relevante. Astfel, meritul limitează favoritismul și susține atât corectitudinea, cât și eficiența socială.

2. Exemplu concret: selecția la un interviu de angajare

La un interviu pentru un post de programator junior se prezintă trei candidați. Comisia stabilește criterii clare: cunoștințe tehnice, capacitatea de a rezolva o problemă practică, experiența relevantă și modul de comunicare. Un candidat obține cel mai bun punctaj la testul tehnic, explică logic soluția și dovedește că a realizat proiecte asemănătoare. Dacă postul îi este oferit acestuia, meritul este aplicat corect, deoarece selecția se bazează pe competențe și rezultate relevante pentru locul de muncă, nu pe relații personale, preferințe subiective sau întâmplare.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Completitudine: toate cerințele din Subiectele I, II și III sunt rezolvate în ordinea din subiect.
• Acuratețe conceptuală: răspunsurile folosesc corect concepte precum etică, drepturi pozitive, empirism, adevăr-corespondență, etatism, subiect creator, sens al existenței și dreptate distributivă.
• Argumentare: punctele de vedere sunt formulate cu teză clară, justificări relevante și concluzie coerentă.
• Exemple: exemplele sunt concrete și evidențiază explicit rolul atitudinii critice, respectiv aplicarea meritului la angajare.
• Respectarea lungimilor cerute: argumentarea despre etatism este de aproximativ zece rânduri, corelația despre Blaga este de aproximativ o jumătate de pagină, iar argumentarea despre merit este concisă, de aproximativ cinci rânduri.
• Verdict final: soluția este completă, coerentă și adecvată pentru obiectivul de punctaj maxim.