Soluții BAC Filosofie 2018 · Iunie–Iulie · Var. 02

SUBIECTUL I

d. Este fericirea un scop al vieții?
Problematica sensului vieții privește finalitatea existenței umane, iar fericirea este una dintre marile finalități discutate în etică și antropologie filosofică.
b. aspectelor care țin de moralitatea actelor sau acțiunilor umane
Etica reflectează asupra binelui, răului, datoriei, virtuții și criteriilor prin care evaluăm moral acțiunile oamenilor.
a. eutanasie
Eutanasia este o temă de etică aplicată, deoarece presupune evaluarea morală a unei probleme concrete legate de viață, suferință, autonomie și responsabilitate medicală.
b. intervenția statului în viața societății și a individului
Drepturile pozitive presupun prestații sau măsuri active din partea statului, cum ar fi educația, protecția socială sau asistența medicală.
b. omul alege, este liber și chiar condamnat la libertate și prin aceasta este și responsabil
Pentru J.-P. Sartre, existența umană este libertate radicală: omul se definește prin alegerile sale și nu poate evita responsabilitatea acestora.
d. drepturile negative
Dreptul la viață și la libertate cere în primul rând ca persoana să nu fie agresată, constrânsă sau privată arbitrar de libertate, deci implică neintervenția abuzivă a celorlalți și a statului.
a. cunoașterea lucrurilor și cunoașterea adevărurilor
În Problemele filosofiei, Bertrand Russell distinge între cunoașterea prin familiarizare a lucrurilor și cunoașterea propozițională a adevărurilor.
d. utilitatea, adică o opinie nu este prin ea însăși adevărată, ci doar dacă aplicată în practică se dovedește a fi productivă, funcțională, utilă
Pragmatismul evaluează ideile prin consecințele lor practice și prin capacitatea lor de a funcționa eficient în experiență.
d. a acționa conform unei asemenea maxime care să poată deveni, în același timp, o lege universală
Imperativul categoric kantian cere universalizarea maximei acțiunii: trebuie să acționez numai după reguli pe care le-aș putea voi valabile pentru orice ființă rațională.
a. pentru a beneficia de el, acțiunea statului trebuie să fie cât mai mică
Dreptul la căsătorie este tratat aici ca drept negativ deoarece statul trebuie mai ales să nu împiedice arbitrar exercitarea lui de către persoanele îndreptățite.

SUBIECTUL al II-lea

A.

Asocierile corecte sunt:

a. Raționalism — 3. Rațiunea este sursa ultimă a cunoașterii autentice.
b. Failibilism — 5. Suntem supuși erorii și nu deținem adevăruri ultime, definitiv stabilite.
c. Empirism — 1. Cunoașterea provine din experiență, considerată sursa cunoștințelor noastre.
d. Transcendent — 2. Transcendentul desemnează ceea ce depășește experiența umană și posibilitățile obișnuite ale cunoașterii.

B.

Susțin rolul esențial al ipotezelor științifice în cunoaștere, deoarece ele transformă simpla acumulare de observații într-o cercetare orientată rațional. O ipoteză este o presupunere formulată pentru a explica anumite fapte și pentru a permite verificarea sau infirmarea lor prin experiență. Fără ipoteze, cercetătorul ar aduna date întâmplătoare, fără să știe ce relații caută între fenomene. De exemplu, ipoteza că o anumită bacterie provoacă o boală conduce la experimente, predicții și metode de tratament. În același timp, valoarea unei ipoteze nu stă în certitudinea ei imediată, ci în faptul că poate fi testată critic. Din perspectivă failibilistă, cunoașterea științifică progresează tocmai prin formularea, verificarea, corectarea sau respingerea ipotezelor. Prin urmare, ipotezele au rol constructiv și critic: ele explică, anticipează și fac posibil progresul cunoașterii.

C.

Un exemplu de critică constructivă în democrație apare atunci când administrația unui oraș propune reducerea numărului de autobuze pe anumite trasee pentru a economisi bani. Cetățenii, organizațiile civice și presa pot critica măsura arătând, pe baza datelor despre navetiști și elevi, că decizia ar afecta accesul la muncă și la școală. Critica este constructivă dacă nu se limitează la respingerea autorității, ci propune soluții alternative: ajustarea programului în afara orelor de vârf, consultări publice sau redistribuirea autobuzelor pe rutele cele mai folosite. Într-un regim democratic, o asemenea intervenție ajută puterea politică să corecteze deciziile, protejează interesul public și arată că cetățenii nu sunt simpli spectatori, ci participanți activi la viața comunității.

SUBIECTUL al III-lea

A.

1.

Pe baza textului lui Lucian Blaga, cele două orizonturi existențiale sunt:

existența întru imediat și pentru securitate, specifică animalului, care rămâne legat de nevoi, adaptare și conservare;
existența întru mister și pentru revelare, specifică omului, care depășește imediatul și încearcă să reveleze sensuri prin creație.

2.

În perspectiva lui Lucian Blaga, între natură umană și creație culturală există o corelație esențială: omul este o ființă culturală tocmai pentru că natura sa nu se reduce la existența biologică. Animalul trăiește în orizontul imediatului și urmărește securitatea, adică supraviețuirea și adaptarea la mediu. Omul, în schimb, se distanțează de imediat, descoperă misterul lumii și încearcă să îl reveleze prin forme simbolice: mit, artă, religie, filosofie, știință sau limbaj.

Prin urmare, creația culturală nu este un ornament exterior al vieții umane, ci modul prin care omul își exprimă specificul. A fi om înseamnă a întreba, a interpreta, a da sens și a construi valori. De exemplu, un fenomen natural precum moartea poate fi doar un fapt biologic, dar omul îl transformă în temă religioasă, reflecție filosofică, ritual, operă literară sau problemă morală. Această transformare arată că natura umană presupune deschidere către sens, nu simplă reacție instinctivă. Cultura devine astfel dovada că omul trăiește în orizontul misterului și caută revelarea lui, chiar dacă nu îl epuizează niciodată pe deplin.

3.

Consider că perspectiva lui Blaga rămâne actuală, deoarece și în lumea contemporană omul nu se mulțumește doar cu satisfacerea nevoilor imediate. Tehnologia, știința, arta digitală, literatura, dezbaterile morale și cercetarea spațiului arată aceeași nevoie de a depăși datul imediat și de a căuta sensuri noi. Chiar dacă trăim într-o societate orientată spre eficiență și consum, omul continuă să formuleze întrebări despre identitate, libertate, moarte, adevăr și viitor. Actualitatea lui Blaga constă în faptul că definește omul prin creativitate și prin raportarea la mister, nu doar prin adaptare biologică sau utilitate practică.

B.

1.

Trei caracteristici ale democrației sunt:

suveranitatea poporului, adică puterea politică își are legitimitatea în voința cetățenilor;
respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, precum libertatea de exprimare, libertatea de asociere și egalitatea în fața legii;
pluralismul politic și alegerile libere, prin care cetățenii pot alege între mai multe opțiuni politice și pot schimba pașnic guvernarea.

2.

Într-un regim democratic, raportul dintre stat și cetățean este unul de autoritate limitată de lege și de participare civică. De exemplu, un cetățean nemulțumit de construirea unei fabrici poluante în apropierea locuinței sale poate participa la consultări publice, poate semna o petiție, poate cere informații de interes public și poate contesta legal decizia administrației. Statul are dreptul să ia decizii pentru interesul general, dar trebuie să respecte drepturile cetățenilor, transparența și procedurile legale. Astfel, cetățeanul nu este supus arbitrar puterii, ci are mijloace instituționale prin care poate controla și influența acțiunea statului.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

Completitudine: toate cerințele din Subiectele I, II și III sunt rezolvate în ordinea din subiect.
Acuratețe conceptuală: răspunsurile folosesc corect conceptele de etică, drepturi pozitive/negative, pragmatism, imperativ categoric, raționalism, empirism, failibilism, transcendent, democrație și perspectivă blagiană asupra omului.
Argumentare: Subiectul II.B conține teză, explicație, exemplu și concluzie, la dimensiunea cerută.
Exemple: Subiectul II.C și Subiectul III.B.2 includ situații concrete, relevante pentru democrație și raportul stat-cetățean.
Analiză de text: Subiectul III.A identifică explicit cele două orizonturi existențiale și corelează natura umană cu creația culturală în termenii textului.
Lungimi cerute: răspunsurile dezvoltate respectă cerințele de aproximativ zece rânduri, respectiv aproximativ o jumătate de pagină.
Verdict final: soluția este completă, coerentă și formulată la nivel de model pentru punctaj maxim.