Soluții BAC Filosofie 2018 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I

1. d. destinul creator
   La Lucian Blaga, specificul existenței umane este legat de statutul omului de ființă creatoare, capabilă să trăiască „întru mister și revelare”.

2. b. teorii morale
   Conceptele de bine și rău aparțin domeniului eticii, adică teoriilor morale.

3. b. etica aplicată
   Eutanasia este o problemă morală concretă, analizată în etica aplicată, alături de teme precum avortul, pedeapsa cu moartea sau bioetica.

4. a. absența constrângerilor
   În sens general, libertatea desemnează posibilitatea de a acționa fără constrângeri nejustificate.

5. d. responsabilitatea
   Libertatea socială nu poate fi separată de responsabilitate, deoarece exercitarea ei trebuie să țină seama de drepturile celorlalți.

6. d. un drept pozitiv
   Dreptul la concediu de îngrijire a copilului presupune intervenția statului prin legi și instituții, deci este un drept pozitiv.

7. a. omul este condamnat să fie liber
   Pentru Jean-Paul Sartre, omul nu are o esență prestabilită, ci se definește prin alegerile sale; de aceea este „condamnat” la libertate și responsabilitate.

8. a. se previne lezarea libertății celorlalți
   Restrângerea libertății este legitimă numai pentru a proteja libertatea și drepturile altor persoane, idee apropiată de principiul vătămării formulat de J. S. Mill.

9. a. imperativul categoric
   În etica lui Immanuel Kant, fundamentul moralei este imperativul categoric, lege rațională și universală a datoriei.

10. d. imixtiunii statului
    Drepturile negative protejează individul de intervențiile abuzive ale statului sau ale altor autorități în sfera libertății personale.

SUBIECTUL al II-lea

A. Asocieri

• a. Liberalismul — 2: consideră că principala funcție a statului este garantarea drepturilor și libertăților individuale.
• b. Filosofia politică — 4: analizează fundamentele și scopurile guvernării, autoritatea, drepturile și obligațiile politice.
• c. Democrația — 5: semnifică puterea poporului.
• d. Etatismul — 1: susține supunerea societății față de stat.

B. Argumentare: necesitatea limitării puterii statului

Consider că limitarea puterii statului este necesară într-o societate democratică. Statul are rolul de a organiza viața socială și de a garanta drepturile, dar, dacă puterea sa devine nelimitată, poate ajunge să încalce tocmai libertățile pe care ar trebui să le protejeze. De aceea, principiile statului de drept, separației puterilor și controlului constituțional sunt esențiale. Un guvern care nu este limitat prin lege poate transforma autoritatea în arbitrar, cenzură sau abuz. În schimb, un stat limitat juridic respectă demnitatea persoanei, protejează proprietatea, libertatea de exprimare și libertatea de conștiință. Limitarea puterii nu înseamnă slăbirea statului, ci orientarea lui spre scopul legitim: apărarea binelui public și a drepturilor cetățenilor. Prin urmare, puterea politică trebuie să fie controlată pentru ca libertatea individuală să fie reală, nu doar declarată.

C. Exemplu privind rolul statului în garantarea libertății individuale

Un exemplu este libertatea de exprimare. Dacă un jurnalist critică public activitatea unui primar, statul trebuie să îi garanteze dreptul de a publica opinii și informații, atât timp cât nu încalcă legea. Această garanție se realizează prin Constituție, prin instanțe independente și prin sancționarea amenințărilor sau a cenzurii abuzive. Astfel, statul nu este doar o posibilă sursă de constrângere, ci și instituția care creează cadrul legal în care libertatea individuală poate fi exercitată efectiv.

SUBIECTUL al III-lea

A. Textul din Augustin, Confesiuni

1. Două caracteristici ale omului interior

Pe baza textului, omul interior are următoarele caracteristici:

• este o ființă care există, cunoaște și voiește, deoarece Augustin afirmă: „eu sunt, eu cunosc și eu vreau”;
• are o unitate spirituală interioară, deoarece existența, cunoașterea și voința sunt distincte, dar aparțin aceleiași vieți, aceluiași suflet și aceleiași esențe.

2. Corelația dintre natură umană și cunoaștere

O corelație importantă între natura umană și cunoaștere este aceea că, în cazul omului, cunoașterea nu este un simplu adaos exterior, ci o dimensiune constitutivă a modului său de a fi. Textul lui Augustin arată că omul nu doar există, asemenea oricărei ființe, ci știe că există și poate reflecta asupra propriei existențe. Prin această capacitate de autocunoaștere, natura umană se diferențiază de existența pur biologică. Omul este o ființă interioară, capabilă să se întoarcă asupra sinelui și să descopere în sine existența, cunoașterea și voința.

În acest sens, cunoașterea exprimă caracterul rațional și spiritual al naturii umane. A cunoaște nu înseamnă doar a acumula informații despre lume, ci și a înțelege cine ești, ce vrei și ce sens au acțiunile tale. Autocunoașterea devine astfel temei al responsabilității: dacă omul știe că există și că voiește, atunci poate fi considerat autor al propriilor decizii. Totodată, cunoașterea leagă omul de adevăr, iar căutarea adevărului este una dintre formele prin care natura umană se împlinește. Prin urmare, natura umană și cunoașterea se află într-o relație esențială: omul este om în măsura în care poate cunoaște lumea, se poate cunoaște pe sine și își poate orienta voința în mod conștient.

3. Punct de vedere personal privind actualitatea perspectivei filosofice

Consider că perspectiva filosofică prezentată de Augustin este actuală, deoarece omul contemporan are în continuare nevoie de autocunoaștere. Într-o lume dominată de tehnologie, viteză și influențe exterioare, întrebarea „cine sunt eu și ce vreau?” rămâne decisivă. Ideea unității dintre existență, cunoaștere și voință ne amintește că educația autentică nu trebuie să formeze doar competențe, ci și conștiință de sine și responsabilitate morală.

B. Relevanța educativă a filosofiei pentru viață

1. Argumentare în favoarea tezei

Filosofia are relevanță educativă pentru viață deoarece formează gândirea critică și capacitatea de a judeca rațional. Ea ne ajută să clarificăm concepte precum binele, dreptatea, libertatea, fericirea sau adevărul. Prin reflecție filosofică, omul nu acceptă automat opiniile dominante, ci le examinează argumentele. Astfel, filosofia contribuie la formarea unei persoane autonome, responsabile și capabile să ia decizii morale. De aceea, ea nu este doar o disciplină teoretică, ci un exercițiu de orientare în viață.

2. Exemplu concret privind influența filosofiei asupra deciziilor unei persoane

Un elev care trebuie să decidă dacă să copieze la un examen poate fi influențat de filosofia morală. Dacă se raportează la etica lui Kant, va înțelege că acțiunea sa trebuie să poată fi transformată într-o regulă universală: dacă toți ar copia, examenul și-ar pierde sensul. În plus, copiatul îi tratează nedrept pe colegii care au muncit cinstit. Prin urmare, reflecția filosofică îl poate determina să aleagă corectitudinea, chiar dacă pe termen scurt frauda pare avantajoasă.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Completitudine: toate cerințele din Subiectele I, II și III sunt rezolvate în ordinea din subiect.
• Acuratețe conceptuală: răspunsurile folosesc corect concepte precum libertate, responsabilitate, drepturi negative și pozitive, liberalism, democrație, etatism, imperativ categoric, autocunoaștere și natură umană.
• Argumentare: argumentele au teză explicită, justificare coerentă și concluzie clară.
• Exemple: exemplele sunt concrete, relevante și legate direct de cerințe.
• Respectarea lungimilor cerute: argumentarea de la Subiectul II.B este dezvoltată aproximativ pe zece rânduri; răspunsul de la III.A.2 are întindere de aproximativ o jumătate de pagină; argumentarea de la III.B.1 este concisă, de aproximativ cinci rânduri.
• Calitatea limbii: formulările sunt clare, corecte gramatical și adecvate unui răspuns de examen.
• Verdict final: soluția este completă și orientată spre obținerea punctajului maxim.