BacPath
Soluții · Profil Umanist

Soluții BAC Filosofie 2018 · Simulare

Varianta simulare

Vrei să încerci subiectul mai întâi? ← Înapoi la subiect

SUBIECTUL I

  1. Răspuns: b. Lucian Blaga definește omul prin existența „întru mister și pentru revelare”, adică prin depășirea simplei adaptări biologice și prin vocația creației culturale.

  2. Răspuns: b. Etica este domeniul filosofiei care cercetează binele, răul, datoria, virtutea și criteriile evaluării morale.

  3. Răspuns: d. Problematica sensului vieții privește scopul existenței umane, iar întrebarea dacă fericirea este un scop al vieții aparține acestei teme.

  4. Răspuns: b. John Stuart Mill susține principiul vătămării: libertatea individului poate fi limitată legitim numai pentru a preveni prejudicierea libertății sau a drepturilor altora.

  5. Răspuns: b. Alegerea între bine și rău presupune capacitatea omului de a valoriza, adică de a aprecia faptele în raport cu valori morale.

  6. Răspuns: a. Etica aplicată analizează probleme morale concrete și controversate, precum eutanasia, avortul, discriminarea, corupția sau bioetica.

  7. Răspuns: b. Ideea fericirii obținute prin activitatea rațională a sufletului conformă cu virtutea este specifică eticii eudaimoniste, asociată mai ales lui Aristotel.

  8. Răspuns: d. Dreptatea procedurală are în vedere corectitudinea regulilor și a procedurilor prin care se aplică legea și se realizează justiția.

  9. Răspuns: c. Etica deontologică, mai ales în forma kantiană, afirmă că valoarea morală a acțiunii depinde de principii universale și necesare, nu de consecințe sau plăceri.

  10. Răspuns: a. Omul ca subiect axiologic, purtător și generator de valori, este analizat în filosofia morală, deoarece aceasta cercetează orientarea conduitei după valori precum binele, responsabilitatea și demnitatea.

SUBIECTUL al II-lea

A.

Asocierile corecte sunt:

  • a. Libertatea pozitivă — 5. Implică intervenția sporită a statului în viața societății sau a individului, pentru crearea condițiilor reale de exercitare a libertății.
  • b. Libertatea negativă — 1. Presupune restrângerea intervenției statului la un nivel minim, libertatea fiind înțeleasă ca absență a constrângerilor exterioare.
  • c. Libertatea absolută — 2. A fost promovată de Jean-Paul Sartre, pentru care omul este condamnat să fie liber și responsabil de alegerile sale.
  • d. Libertatea de exprimare — 4. Constă în comunicarea de informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a se ține seama de frontiere.

B.

Argumentez în favoarea unei intervenții moderate a statului în asigurarea libertății individuale. Dacă statul nu intervine deloc, libertatea rămâne adesea doar formală: o persoană săracă, discriminată sau lipsită de educație are drepturi scrise, dar nu are întotdeauna posibilitatea reală de a le exercita. Prin legi, instituții publice, protecție socială și acces la educație, statul poate crea condiții concrete pentru libertatea pozitivă. Totuși, această intervenție trebuie limitată de respectul pentru libertatea negativă: statul nu are dreptul să controleze arbitrar conștiința, exprimarea sau alegerile personale. O intervenție legitimă este aceea care protejează drepturile tuturor și previne abuzul, nu aceea care transformă cetățeanul într-un individ dependent de putere. Prin urmare, statul trebuie să garanteze cadrul libertății, fără a anula autonomia persoanei.

C.

Un adolescent promite că va realiza partea lui dintr-un proiect de echipă, dar amână lucrul și colegii riscă să primească o notă mică. Importanța asumării responsabilității apare atunci când el recunoaște că neglijența îi aparține, nu caută scuze, își cere iertare și lucrează suplimentar pentru a repara situația. În acest fel, adolescentul înțelege că libertatea de a alege presupune și răspunderea pentru consecințele alegerilor sale. Asumarea responsabilității îl ajută să devină mai matur moral, iar relația cu ceilalți se bazează din nou pe încredere.

SUBIECTUL al III-lea

A.

1.

Pe baza textului, pot fi menționate următoarele două caracteristici ale naturii umane:

  • omul are un destin creator, adică este orientat spre creație și cultură;
  • omul este capabil să renunțe la echilibru, securitate și avantaje imediate pentru împlinirea acestui destin creator.

2.

În filosofia lui Lucian Blaga, termenii subiect creator și mutație ontologică sunt strâns corelați. Mutația ontologică desemnează schimbarea modului de a fi al omului față de celelalte viețuitoare: omul nu trăiește numai „întru imediat” și pentru conservare, ci trăiește „întru mister și pentru revelare”. Prin această mutație, omul intră într-un orizont existențial specific, în care lumea nu este doar un mediu de adaptare, ci un ansamblu de mistere ce solicită interpretare, simbolizare și creație.

De aceea, omul devine subiect creator. El nu se limitează la satisfacerea nevoilor biologice, ci produce mituri, opere de artă, teorii, instituții, tehnici și forme culturale prin care încearcă să reveleze sensuri. Creația nu este, la Blaga, un simplu ornament al vieții, ci expresia modului propriu de existență al omului. Textul subliniază acest lucru afirmând că omul poate renunța chiar la „avantajele echilibrului” și la „bucuriile securității” pentru destinul său creator. Așadar, mutația ontologică este temeiul prin care omul se deosebește radical de animal, iar statutul de subiect creator este manifestarea concretă a acestei deosebiri.

3.

Consider că perspectiva filosofică prezentată în text este actuală, deoarece omul contemporan continuă să își depășească interesele imediate prin creație, cercetare, artă, tehnologie și cultură. Un cercetător, un artist sau un inovator acceptă adesea nesiguranța și efortul tocmai pentru a aduce în lume o formă nouă de sens. Totuși, actualitatea acestei perspective trebuie înțeleasă critic: destinul creator nu ar trebui să justifice autodistrugerea, ci să orienteze libertatea omului către forme valoroase și responsabile de creație.

B.

1.

Susțin teza potrivit căreia meritul poate fi un criteriu justificat al dreptății distributive. Atunci când un bun social, o funcție sau o recompensă este acordată în funcție de competență, efort și rezultate, distribuirea devine proporțională și evită arbitrarul. Meritocrația respectă ideea că persoanele care contribuie mai mult sau îndeplinesc mai bine cerințele relevante trebuie să primească recunoașterea corespunzătoare. Pentru a fi dreaptă, aplicarea meritului trebuie însă să se bazeze pe criterii clare, publice și egale pentru toți.

2.

Într-un interviu de angajare pentru postul de asistent într-o firmă, mai mulți candidați sunt evaluați după aceleași criterii: studii relevante, experiență, capacitate de comunicare, rezolvarea unei sarcini practice și seriozitatea răspunsurilor. Candidatul care obține cel mai bun rezultat la proba practică, demonstrează competență și are experiența cerută este selectat pentru post. În acest caz, meritul se aplică prin alegerea persoanei celei mai potrivite pentru responsabilitățile locului de muncă, nu prin favoritism sau relații personale.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

  • Am rezolvat toate cerințele în ordinea subiectului: I, II și III.
  • Itemii-grilă conțin litera corectă și o justificare conceptuală scurtă.
  • Asocierea de la Subiectul al II-lea A este completă și explicată.
  • Argumentarea despre intervenția statului folosește conceptele de libertate pozitivă, libertate negativă, drepturi și autonomie.
  • Exemplul despre responsabilitatea adolescentului este concret și pune în legătură libertatea cu răspunderea morală.
  • Analiza textului din Blaga răspunde explicit la cele trei cerințe și corelează termenii „subiect creator” și „mutație ontologică”.
  • Cerințele despre dreptatea distributivă folosesc criteriul meritului, cu argument și exemplu aplicat.
  • Lungimile cerute sunt respectate: aproximativ zece rânduri la II.B, aproximativ o jumătate de pagină la III.A.2 și aproximativ cinci rânduri la III.B.1.
  • Răspunsurile sunt formulate în limba română corectă, cu concepte filosofice relevante și raționament coerent.

Verdict final: soluția este completă, coerentă conceptual și adecvată pentru ținta de punctaj maxim.