Soluții BAC Bio B2 (Anatomie) 2020 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I

A

Din punct de vedere funcțional, sistemul nervos vegetativ se clasifică în simpatic și parasimpatic.

B

• Afecțiune a sistemului osos: osteoporoza - se caracterizează prin scăderea densității minerale osoase, ceea ce crește fragilitatea oaselor și riscul de fracturi.
• Afecțiune a sistemului muscular: distrofia musculară - se caracterizează prin degenerarea progresivă a fibrelor musculare și diminuarea forței musculare.

C

1. a) Celulele cu bastonașe sunt receptori ai vederii.
2. d) Vaginul este componentă a sistemului reproducător feminin.
3. d) Venele pulmonare transportă sânge cu O2 de la plămâni la inimă.
4. a) Nefrita este afecțiune a sistemului excretor.
5. a) În expirația normală, diafragma se relaxează.

D

1. F - În procesul de eliminare la exterior, urina trece din vezica urinară în uretră.
2. F - Coxalele sunt oase ale centurii membrelor inferioare.
3. A - Capacitatea vitală reprezintă suma dintre volumul inspirator de rezervă, volumul expirator de rezervă și volumul curent.

SUBIECTUL al II-lea

A

a) O asemănare și o deosebire între materialul genetic al virusurilor și cel al procariotelor:

• Asemănare: la ambele categorii, materialul genetic este reprezentat de acizi nucleici, care conțin informația ereditară.
• Deosebire: la virusuri, materialul genetic poate fi ADN sau ARN, monocatenar sau bicatenar, în timp ce la procariote materialul genetic principal este, de regulă, ADN bicatenar circular, localizat în nucleoid.

b) Fragmentul de ADN bicatenar are 212 nucleotide, dintre care 24 conțin timină.

În ADN bicatenar, bazele azotate sunt complementare:

• A se leagă de T, deci A = T;
• C se leagă de G, deci C = G.

Dacă T = 24, atunci A = 24.

Numărul nucleotidelor cu adenină și timină:

A + T = 24 + 24 = 48 nucleotide

Numărul nucleotidelor cu citozină și guanină:

C + G = 212 - 48 = 164 nucleotide

Deoarece C = G:

C = 164 : 2 = 82 nucleotide
G = 82 nucleotide

Răspuns: fragmentul de ADN bicatenar conține 82 nucleotide cu citozină.

Numărul legăturilor duble și triple:

• perechi A-T: 24, deci 24 legături duble;
• perechi C-G: 82, deci 82 legături triple.

Secvența de ARN mesager complementară catenei de ADN TATCTG este:

ADN:  T A T C T G
ARNm: A U A G A C

Răspuns: AUAGAC.

c) Cerință propusă: Calculați numărul total de legături de hidrogen dintre bazele azotate complementare ale fragmentului de ADN bicatenar.

Rezolvare:

24 perechi A-T x 2 legături de hidrogen = 48 legături de hidrogen
82 perechi C-G x 3 legături de hidrogen = 246 legături de hidrogen
Total = 48 + 246 = 294 legături de hidrogen

Răspuns: fragmentul de ADN bicatenar conține 294 legături de hidrogen între bazele azotate complementare.

B

a) Pentru o transfuzie cu o cantitate mică de sânge, în sistemul ABO:

• pacientul cu grupa B poate primi sânge de la donatori cu grupele B și O; dintre donatorii disponibili, sunt compatibili donatorii cu grupele B și O;
• pacientul cu grupa AB poate primi sânge de la donatori cu grupele AB, A, B și O; dintre donatorii disponibili, sunt compatibili donatorii cu grupele A, B și O.

Dintre donatorii disponibili, cu grupele O, A și B, donatorii comuni compatibili pentru pacienții cu grupele B și AB au grupele sanguine O și B.

b) Pacientul cu grupa sanguină A are:

• aglutinogen/antigen: A, pe suprafața hematiilor;
• aglutinină/anticorp: beta, anti-B, în plasmă.

c) Transfuzia cu sânge incompatibil în sistemul ABO determină reacția antigen-anticorp, cu aglutinarea hematiilor, urmată de hemoliză, ceea ce poate produce complicații grave, inclusiv șoc transfuzional.

d) Cerință propusă: Precizați grupa sanguină a donatorului care poate dona sânge tuturor celor trei pacienți menționați: A, B și AB.

Rezolvare: Donatorul cu grupa O poate dona sânge pacienților cu grupele A, B și AB, deoarece hematiile sale nu prezintă aglutinogenele A și B.

SUBIECTUL al III-lea

1.

a) Alte trei afecțiuni digestive sunt:

• gastrita;
• ulcerul gastro-duodenal;
• pancreatita.

b) Ficatul produce bila, un suc digestiv care conține săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol, apă și săruri minerale, dar nu conține enzime digestive. Partea exocrină a pancreasului produce sucul pancreatic, care conține enzime digestive, precum amilaza pancreatică, lipaza pancreatică și tripsina, precum și bicarbonat. Prin urmare, compoziția bilei este diferită de compoziția sucului pancreatic.

c) Enunțuri afirmative:

Digestia bucală:

1. În cavitatea bucală, masticația fragmentează mecanic alimentele și le amestecă cu saliva, formând bolul alimentar.
2. Amilaza salivară, numită și ptialină, începe digestia chimică a amidonului preparat, transformându-l în produși mai simpli, precum dextrine și maltoză.

Absorbția intestinală:

1. Absorbția intestinală are loc predominant în intestinul subțire, la nivelul vilozităților intestinale și al microvilozităților, care măresc suprafața de contact cu chimul intestinal.
2. Monozaharidele și aminoacizii trec în capilarele sangvine ale vilozităților intestinale, iar acizii grași și glicerolul trec mai ales în vasul limfatic central.

2.

a) Exemplu de glandă endocrină: tiroida.

Tiroida este localizată în partea anterioară a gâtului, înaintea laringelui și a traheei. Ea secretă hormoni tiroidieni, de exemplu tiroxina, cu rol în reglarea metabolismului.

b) Funcția reflexă a sistemului nervos somatic constă în realizarea unor răspunsuri rapide, involuntare și stereotipe la acțiunea stimulilor, prin intermediul arcurilor reflexe somatice. Un arc reflex somatic include receptorul, calea aferentă, centrul nervos, calea eferentă și efectorul, reprezentat de mușchiul scheletic.

c) Minieseu: „Fiziologia analizatorului auditiv”

Noțiuni specifice: timpan, oscioare auditive, fereastra ovală, cohlee, organul Corti, nerv auditiv.

Undele sonore ajung prin urechea externă la timpan, care vibrează și transmite vibrațiile către oscioarele auditive din urechea medie. Scărița transmite vibrațiile prin fereastra ovală către lichidele din cohlee, determinând stimularea receptorilor auditivi din organul Corti. Celulele auditive transformă stimulii mecanici în influx nervos, care este transmis prin nervul auditiv spre aria auditivă din lobul temporal, unde se formează senzația auditivă.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Am răspuns tuturor cerințelor din SUBIECTELE I, II și III, în ordinea din subiect.
• Am corectat afirmațiile false fără folosirea negației și am marcat afirmația adevărată.
• Am folosit terminologie corectă de anatomie, fiziologie, genetică și imunologie ABO.
• Am inclus toate etapele necesare pentru calculul nucleotidelor, al perechilor de baze și al legăturilor de hidrogen.
• Am formulat și rezolvat cerințe suplimentare la problemele de genetică și transfuzie.
• Am inclus argumentul despre diferența dintre bilă și sucul pancreatic, enunțurile despre digestia bucală și absorbția intestinală și minieseul despre analizatorul auditiv.
• Verdict final: soluția este completă și adecvată pentru punctaj maxim.