Soluții BAC Bio B1 2025 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I

A

O completare corectă este:

Componentele celulare cu rol în procesul de respirație celulară se numesc mitocondrii.

B

Două exemple de grupe de Fungi și câte o caracteristică:

• Ascomicetele: formează spori în structuri numite asce; din această grupă fac parte drojdiile și zbârciogii.
• Bazidiomicetele: formează spori pe bazidii și prezintă frecvent corpuri de fructificație dezvoltate, cum sunt ciupercile cu pălărie.

C

1. b) amfibienii
2. b) celule fotosensibile
3. a) aerul din plămâni iese la exterior
4. a) n = 16 cromozomi
5. b) glande anexe ale sistemului reproducător masculin

D

1. A. La microorganisme, respirația anaerobă se mai numește și fermentație.
2. F. Ureterele, vezica urinară și uretra sunt componente ale căilor urinare ale mamiferelor.
3. F. La mamifere, produșii finali ai digestiei glucidelor sunt monozaharidele, de exemplu glucoza.

SUBIECTUL al II-lea

A

a)

Inima este localizată în cavitatea toracică, în mediastin, între cei doi plămâni, cu vârful orientat ușor spre stânga.

Trei vase mari de sânge care comunică cu compartimente ale inimii sunt:

• vena cavă superioară, care se deschide în atriul drept;
• artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept;
• artera aortă, care pleacă din ventriculul stâng.

Rolul inimii este de pompă aspiro-respingătoare, propulsând sângele prin vase și asigurând circulația acestuia în organism.

b)

Antigenele sunt substanțe sau structuri recunoscute de organism ca străine, iar anticorpii sunt proteine specifice, produse de limfocite B/plasmocite, care se leagă de antigenele corespunzătoare. Relația dintre ele este una de specificitate: un anticorp recunoaște și se fixează pe un anumit antigen, formând complexul antigen-anticorp. Această reacție permite neutralizarea antigenului sau îndepărtarea lui prin mecanisme imunitare; în cazul grupelor sangvine, incompatibilitatea dintre antigenele de pe hematii și anticorpii din plasmă poate determina aglutinarea hematiilor.

c)

Calcularea masei apei din plasma sângelui copilului:

• masa corpului copilului = 14 kg;
• sângele reprezintă 7% din masa corpului:

14 kg x 7/100 = 0,98 kg sânge;

• plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui:

0,98 kg x 55/100 = 0,539 kg plasmă sangvină;

• apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine:

0,539 kg x 90/100 = 0,4851 kg apă.

Masa apei din plasma sângelui copilului este 0,4851 kg, adică 485,1 g.

d)

Cerință propusă: Calculați masa elementelor figurate ale sângelui copilului, știind că plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui.

Rezolvare:

• dacă plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui, elementele figurate reprezintă:

100% - 55% = 45%;

• masa sângelui copilului este 0,98 kg;
• masa elementelor figurate este:

0,98 kg x 45/100 = 0,441 kg.

Masa elementelor figurate ale sângelui copilului este 0,441 kg, adică 441 g.

B

Notăm conform enunțului:

• M - fructe mijlocii, caracter dominant;
• m - fructe mari, caracter recesiv;
• A - pulpă alb-gălbuie, caracter dominant;
• a - pulpă albă, caracter recesiv.

Primul soi are fructe mijlocii și pulpă albă, fiind heterozigot pentru dimensiunea fructului, deci are genotipul Mmaa. Al doilea soi are fructe mari și pulpă alb-gălbuie, fiind heterozigot pentru culoarea pulpei, deci are genotipul mmAa.

a)

Genotipurile părinților sunt:

P: Mmaa x mmAa

b)

Tipurile de gameți produși de fiecare părinte:

• părintele Mmaa produce gameți Ma și ma;
• părintele mmAa produce gameți mA și ma.

c)

Combinațiile posibile în F1 sunt:

Gameți	mA	ma
Ma	MmAa	Mmaa
ma	mmAa	mmaa

Descendenții cu ambele caractere dominante au fructe mijlocii și pulpă alb-gălbuie, fiind reprezentați de genotipul MmAa. Ei apar într-o combinație din patru:

1/4 x 100 = 25%.

Descendenții din F1 cu fructe mari și pulpă albă au ambele caractere recesive și au genotipul mmaa.

d)

Cerință propusă: Stabiliți raportul fenotipic al descendenților din F1.

Rezolvare:

Din încrucișarea Mmaa x mmAa rezultă patru combinații genotipice în proporții egale:

• MmAa - fructe mijlocii și pulpă alb-gălbuie;
• Mmaa - fructe mijlocii și pulpă albă;
• mmAa - fructe mari și pulpă alb-gălbuie;
• mmaa - fructe mari și pulpă albă.

Raportul fenotipic în F1 este:

1 fructe mijlocii și pulpă alb-gălbuie : 1 fructe mijlocii și pulpă albă : 1 fructe mari și pulpă alb-gălbuie : 1 fructe mari și pulpă albă.

Fiecare categorie fenotipică reprezintă 25% din descendenții F1.

SUBIECTUL al III-lea

1

a)

Cele trei componente ale trunchiului cerebral sunt:

• bulbul rahidian;
• puntea lui Varolio;
• mezencefalul.

b)

Reflexele de flexie sunt reflexe medulare deoarece centrii nervoși ai acestor reflexe se află în măduva spinării. Sunt reflexe somatice deoarece efectorii sunt mușchii scheletici, care determină flexia unui segment al corpului, de exemplu retragerea membrului la un stimul dureros. Sunt reflexe polisinaptice deoarece arcul reflex cuprinde mai multe sinapse și neuroni intercalari între neuronul senzitiv și neuronul motor.

c)

Factori de risc ai sistemului nervos central al mamiferelor

1. Traumatismele cranio-cerebrale și traumatismele coloanei vertebrale pot afecta encefalul sau măduva spinării.
2. Infecțiile, consumul de alcool, consumul de droguri și expunerea la substanțe toxice sunt factori de risc pentru funcționarea sistemului nervos central.

Cerebelul

1. Cerebelul este o componentă a encefalului, situată posterior față de trunchiul cerebral, și este alcătuit din două emisfere cerebeloase unite prin vermis.
2. Cerebelul coordonează mișcările voluntare, menține echilibrul corpului și contribuie la reglarea tonusului muscular.

2

a)

Trei componente ale unui țesut conjunctiv sunt:

• celulele conjunctive;
• substanța fundamentală;
• fibrele conjunctive, de exemplu fibre de colagen sau fibre elastice.

b)

Epiteliile secretoare sunt componente ale glandelor exocrine deoarece celulele epiteliale glandulare sunt specializate în producerea și eliminarea unor secreții. În glandele exocrine, aceste secreții sunt eliminate prin canale de excreție la suprafața corpului sau în cavități ale organelor, de exemplu în cazul glandelor sudoripare, salivare sau gastrice.

c)

Noțiuni specifice temei: parenchim asimilator, cloroplaste, fotosinteză, parenchim de depozitare, aerenchim, parenchim acvifer.

Țesuturi vegetale fundamentale

Țesuturile vegetale fundamentale sunt parenchimuri alcătuite, în general, din celule vii, cu pereți subțiri și cu roluri metabolice sau de acumulare. Parenchimul asimilator conține cloroplaste și realizează fotosinteza, prin care planta produce substanțe organice. Parenchimul de depozitare acumulează substanțe de rezervă, aerenchimul are spații intercelulare mari care permit circulația aerului, iar parenchimul acvifer depozitează apă la plantele adaptate mediilor secetoase.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Toate subiectele și subpunctele I, II și III sunt rezolvate în ordinea cerută.
• Răspunsurile-grilă sunt conforme cu baremul: 1b, 2b, 3a, 4a, 5b.
• Afirmațiile false de la I.D sunt corectate prin informație științifică adecvată, fără simpla folosire a negației.
• Sunt date două grupe de Fungi, fiecare cu o caracteristică relevantă.
• Calculul masei sângelui, plasmei și apei din plasmă este prezentat etapizat și conduce la rezultatul 0,4851 kg.
• Cerința suplimentară de la II.A.d este formulată biologic și rezolvată complet.
• Problema de genetică include notații, genotipurile părinților, gameții, tabelul combinațiilor, procentul de 25%, genotipul mmaa și raportul fenotipic.
• Explicația despre reflexele de flexie include caracterul medular, somatic și polisinaptic.
• Minieseul enumeră șase noțiuni specifice și le folosește coerent într-un text de trei fraze.
• Verdict final: soluția este completă, corectă științific și adecvată pentru punctaj maxim.