Soluții BAC Bio B1 2025 · Model

SUBIECTUL I

A

Reproducerea asexuată la plante poate fi specializată și vegetativă.

B

Două exemple de țesuturi vegetale definitive și câte un rol:

• țesutul de apărare: protejează organele plantei împotriva factorilor externi și limitează pierderile de apă; un exemplu este epiderma;
• țesutul conducător lemnos/xilemul: transportă seva brută, alcătuită din apă și săruri minerale, de la rădăcină spre organele aeriene ale plantei.

C

1. b) Ascomicetele
2. b) anelide
3. a) n = 11 cromozomi
4. a) are două emisfere cerebeloase unite prin vermis
5. c) poate fi evidențiată după O2 eliberat

D

1. A. Rădăcinile plantelor au geotropism pozitiv, deoarece cresc în sensul acțiunii gravitației.
2. F. Tarsienele, metatarsienele și falangele sunt oase ale scheletului membrului inferior al mamiferelor.
3. F. Țesuturile epiteliale sunt avascularizate, hrănirea lor realizându-se prin difuziune din țesutul conjunctiv subiacent.

SUBIECTUL al II-lea

A

a)

O boală a sistemului circulator la om este ateroscleroza.

• Manifestare: îngustarea arterelor poate produce dureri toracice, oboseală la efort și creșterea riscului de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
• Cauză: depunerea lipidelor, în special a colesterolului, pe peretele intern al arterelor, cu formarea plăcilor de aterom.
• Măsuri de prevenire: alimentație echilibrată, săracă în grăsimi saturate; activitate fizică regulată; evitarea fumatului și menținerea unei mase corporale normale.

b)

Unele leucocite, precum neutrofilele și monocitele care se pot transforma în macrofage, apără organismul prin fagocitoză. Aceste celule recunosc agentul patogen, emit pseudopode, îl înglobează într-o veziculă numită fagozom, apoi îl digeră cu ajutorul enzimelor lizozomale. Astfel, bacteriile sau alte particule străine sunt distruse, iar organismul este protejat printr-un mecanism al imunității nespecifice.

c)

Datele problemei:

• masa corpului persoanei = 99 kg;
• sângele reprezintă 7% din masa corpului;
• plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;
• apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine.

Etapele calculului:

1. Masa sângelui:

99 kg x 7/100 = 6,93 kg sânge

2. Masa plasmei sangvine:

6,93 kg x 55/100 = 3,8115 kg plasmă sangvină

3. Masa apei din plasma sangvină:

3,8115 kg x 90/100 = 3,43035 kg apă

Răspuns: masa apei din plasma sângelui persoanei este de 3,43035 kg, adică aproximativ 3,43 kg.

d)

Cerință propusă: Calculați masa elementelor figurate ale sângelui persoanei, știind că plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui.

Rezolvare:

Dacă plasma sangvină reprezintă 55% din sânge, elementele figurate reprezintă:

100% - 55% = 45%

Masa sângelui persoanei este de 6,93 kg.

6,93 kg x 45/100 = 3,1185 kg elemente figurate

Răspuns: masa elementelor figurate ale sângelui persoanei este de 3,1185 kg, adică aproximativ 3,12 kg.

B

Notații:

• M = fructe mari, caracter dominant;
• m = fructe mici, caracter recesiv;
• G = fructe galbene, caracter dominant;
• g = fructe roșii, caracter recesiv.

Părintele cu fructe mari și galbene, heterozigot pentru ambele caractere, are genotipul MmGg. Părintele cu fructe mici și roșii are ambele caractere recesive, deci are genotipul mmgg.

a)

Genotipurile părinților sunt:

P: MmGg x mmgg

b)

Părintele cu ambele caractere dominante, heterozigot pentru ambele perechi de gene, MmGg, produce patru tipuri de gameți:

MG, Mg, mG, mg

Părintele mmgg produce un singur tip de gameți:

mg

c)

Schema combinării gameților:

Gameți	MG	Mg	mG	mg
mg	MmGg	Mmgg	mmGg	mmgg

Descendenții din F1 cu fructe galbene trebuie să aibă alela dominantă G. În această încrucișare, genotipurile indivizilor din F1 cu fructe galbene sunt:

• MmGg: fructe mari și galbene;
• mmGg: fructe mici și galbene.

d)

Cerință propusă: Stabiliți raportul fenotipic al descendenților din F1.

Rezolvare:

Din încrucișarea MmGg x mmgg rezultă patru combinații genotipice în proporții egale:

• MmGg: fructe mari și galbene;
• Mmgg: fructe mari și roșii;
• mmGg: fructe mici și galbene;
• mmgg: fructe mici și roșii.

Raportul fenotipic în F1 este:

1 fructe mari și galbene : 1 fructe mari și roșii : 1 fructe mici și galbene : 1 fructe mici și roșii

Fiecare categorie fenotipică reprezintă 25% din descendenții F1.

SUBIECTUL al III-lea

1

a)

Trei exemple de receptori tactili sunt:

• corpusculii Meissner;
• discurile tactile Merkel;
• corpusculii Pacini.

b)

Celulele cu conuri din retina globului ocular asigură vederea colorată deoarece sunt fotoreceptori specializați pentru perceperea culorilor în lumină puternică. Ele conțin pigmenți vizuali sensibili la diferite lungimi de undă ale luminii, corespunzătoare în principal culorilor roșu, verde și albastru. Stimularea diferențiată a tipurilor de conuri este transformată în impulsuri nervoase, transmise prin nervul optic și interpretate la nivelul scoarței cerebrale ca senzații vizuale colorate.

c)

Surditatea

1. Surditatea reprezintă diminuarea sau pierderea auzului, determinată de afectarea analizatorului auditiv.
2. Surditatea de transmisie apare prin afectarea urechii externe sau medii, iar surditatea neurosenzorială apare prin afectarea receptorilor auditivi din cohlee sau a nervului auditiv.

Mugurii gustativi

1. Mugurii gustativi sunt formațiuni senzoriale localizate în principal în papilele gustative ale limbii și conțin celule chemoreceptoare.
2. Mugurii gustativi recepționează substanțe dizolvate în salivă și participă la formarea senzațiilor gustative, precum dulce, sărat, acru, amar și umami.

2

a)

Trei factori mutageni sunt:

• radiațiile ionizante, de exemplu razele X și razele gamma;
• radiațiile ultraviolete;
• substanțele chimice mutagene, de exemplu unele pesticide, nitriți sau agenți alchilanți.

b)

Codominanța este o abatere de la raporturile mendeliene clasice bazate pe dominanță completă, deoarece la heterozigot se exprimă simultan ambele alele ale unei perechi de gene. Astfel, heterozigotul are un fenotip propriu, în care se manifestă ambele caractere, nu doar caracterul unei alele dominante. Un exemplu este grupa de sânge AB, în care alelele IA și IB sunt codominante și determină apariția ambelor antigene pe suprafața hematiilor.

c)

Noțiuni specifice temei: mutații genetice, gene recesive, autozomi, cromozomi sexuali, hemofilie, daltonism.

Boli ereditare

Bolile ereditare sunt afecțiuni determinate de mutații genetice transmise descendenților prin gameți. Unele boli sunt produse de gene recesive localizate pe autozomi, iar altele sunt legate de cromozomi sexuali, ceea ce influențează frecvența lor la femei și la bărbați. Hemofilia și daltonismul sunt exemple de boli ereditare legate de cromozomul X, manifestate prin tulburări de coagulare, respectiv prin dificultăți de percepere a unor culori.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Toate subiectele și subpunctele I, II și III sunt rezolvate în ordinea din enunț.
• Răspunsurile-grilă și afirmațiile A/F corespund baremului, iar afirmațiile false sunt corectate fără simpla folosire a negației.
• Sunt incluse două țesuturi vegetale definitive, fiecare cu rol biologic corect.
• Caracterizarea bolii sistemului circulator include nume, manifestare, cauză și măsuri de prevenire.
• Calculul masei apei din plasma sangvină este prezentat etapizat și conduce la rezultatul 3,43035 kg.
• Cerințele suplimentare de la II.A.d și II.B.d sunt formulate și rezolvate complet.
• Problema de genetică include notații, genotipurile părinților, gameții, combinațiile din F1, genotipurile cerute și raportul fenotipic.
• Enunțurile despre surditate și mugurii gustativi folosesc limbaj științific adecvat.
• Minieseul „Boli ereditare” enumeră șase noțiuni specifice și le folosește coerent într-un text de trei fraze.
• Verdict final: soluția este completă, corectă științific și formulată pentru punctaj maxim.