Soluții BAC Bio B1 2024 · Simulare

SUBIECTUL I

A

Achena, păstaia, cariopsa și capsula sunt exemple de fructe uscate întâlnite la angiosperme.

B

Două exemple de tipuri de reproducere asexuată întâlnite la plante sunt:

• înmulțirea vegetativă: se realizează prin organe vegetative sau fragmente ale acestora, de exemplu prin tuberculi, bulbi, rizomi, stoloni sau butași; descendenții rezultați sunt, de regulă, identici genetic cu planta-mamă;
• înmulțirea prin spori: se realizează prin spori, celule specializate care pot germina și pot forma un nou organism în condiții favorabile.

C

1. a) anurele
2. a) n = 18 cromozomi
3. c) mitocondriile
4. a) are rol în emulsionarea grăsimilor
5. d) se poate evidenția după CO2 absorbit din atmosferă

D

1. F. Plastidele sunt organite celulare specifice celulelor vegetale.
2. A. Alcoolul și tutunul sunt factori de risc pentru sistemul nervos central al omului.
3. F. Receptorii vizuali sunt celule fotosensibile.

SUBIECTUL al II-lea

A

a)

Cele trei tipuri de elemente figurate din compoziția sângelui sunt:

• hematiile sau eritrocitele;
• leucocitele;
• trombocitele sau plachetele sangvine.

Roluri:

• hematiile transportă gazele respiratorii, în special oxigenul, cu ajutorul hemoglobinei;
• leucocitele participă la apărarea organismului împotriva agenților patogeni;
• trombocitele intervin în coagularea sângelui.

b)

Sângele transportă gazele respiratorii între plămâni și țesuturi. Oxigenul difuzează din alveolele pulmonare în sânge și se fixează reversibil pe hemoglobina din hematii, formând oxihemoglobina; la nivelul țesuturilor, oxigenul se desprinde și difuzează spre celule. Dioxidul de carbon rezultat din respirația celulară este transportat în sânge mai ales sub formă de bicarbonați în plasmă, dar și dizolvat în plasmă sau legat de hemoglobină sub formă de carbaminohemoglobină; la nivel pulmonar, CO2 difuzează în alveole și este eliminat prin expirație.

c)

Datele problemei:

• masa corpului adolescentului = 55 kg;
• sângele reprezintă 7% din masa corpului;
• plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;
• apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine.

Etapele calculului:

1. Masa sângelui:

55 kg x 7/100 = 3,85 kg sânge

2. Masa plasmei sangvine:

3,85 kg x 55/100 = 2,1175 kg plasmă sangvină

3. Masa apei din plasma sangvină:

2,1175 kg x 90/100 = 1,90575 kg apă

Răspuns: masa apei din plasma sângelui adolescentului este de 1,90575 kg, adică aproximativ 1,91 kg.

d)

Cerință propusă: Calculați masa elementelor figurate ale sângelui adolescentului, știind că plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui.

Rezolvare:

Dacă plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui, elementele figurate reprezintă:

100% - 55% = 45%

Masa sângelui adolescentului este de 3,85 kg.

3,85 kg x 45/100 = 1,7325 kg elemente figurate

Răspuns: masa elementelor figurate ale sângelui adolescentului este de 1,7325 kg, adică aproximativ 1,73 kg.

B

Notații:

• A = frunze alungite, caracter dominant;
• a = frunze ovale, caracter recesiv;
• G = flori galbene, caracter dominant;
• g = flori albastre, caracter recesiv.

Planta cu frunze ovale și flori albastre are ambele caractere recesive, deci este dublu homozigotă recesivă. Planta cu frunze alungite și flori galbene este heterozigotă pentru ambele caractere.

a)

Genotipurile părinților sunt:

• planta cu frunze ovale și flori albastre: aagg;
• planta cu frunze alungite și flori galbene, heterozigotă pentru ambele caractere: AaGg.

Schema încrucișării:

P: aagg x AaGg

b)

Părintele heterozigot pentru ambele caractere, AaGg, produce patru tipuri de gameți:

AG, Ag, aG, ag

Părintele dublu homozigot recesiv, aagg, produce un singur tip de gameți:

ag

c)

Combinațiile de factori ereditari din F1 se obțin astfel:

Gameți	AG	Ag	aG	ag
ag	AaGg	Aagg	aaGg	aagg

Descendenții din F1 care au frunze ovale trebuie să aibă genotipul aa pentru forma frunzelor. Prin urmare, genotipurile descendenților din F1 cu frunze ovale sunt:

• aaGg: frunze ovale și flori galbene;
• aagg: frunze ovale și flori albastre.

d)

Cerință propusă: Stabiliți raportul fenotipic al descendenților din F1.

Rezolvare:

Din încrucișarea aagg x AaGg rezultă patru combinații genotipice, în proporții egale, deoarece părintele AaGg formează patru tipuri de gameți în proporții egale, iar părintele aagg formează gameți ag.

• AaGg: frunze alungite și flori galbene;
• Aagg: frunze alungite și flori albastre;
• aaGg: frunze ovale și flori galbene;
• aagg: frunze ovale și flori albastre.

Răspuns: raportul fenotipic în F1 este 1 : 1 : 1 : 1, adică 25% plante cu frunze alungite și flori galbene, 25% plante cu frunze alungite și flori albastre, 25% plante cu frunze ovale și flori galbene și 25% plante cu frunze ovale și flori albastre.

SUBIECTUL al III-lea

1

a)

Rinichii mamiferelor sunt localizați în cavitatea abdominală, în regiunea lombară, de o parte și de alta a coloanei vertebrale, în poziție retroperitoneală.

Două componente structurale ale rinichilor sunt:

• zona corticală;
• zona medulară.

Alte componente renale sunt capsula renală, bazinetul și nefronii, nefronul fiind unitatea structurală și funcțională a rinichiului.

b)

Sistemul excretor este legat funcțional de celelalte sisteme implicate în nutriția mamiferelor: sistemul digestiv, sistemul respirator și sistemul circulator. Sistemul digestiv asigură nutrimentele, iar sistemul respirator asigură oxigenul necesar respirației celulare; în celule, aceste substanțe sunt utilizate în metabolism, rezultând și produși nefolositori sau toxici, cum este ureea. Sistemul circulator transportă acești produși de catabolism, împreună cu excesul de apă și săruri minerale, până la rinichi, unde sângele este filtrat, iar substanțele eliminate formează urina. Prin această activitate, sistemul excretor contribuie la menținerea homeostaziei mediului intern.

c)

Excreția la plante

1. Plantele elimină apa sub formă de vapori prin transpirație, mai ales la nivelul stomatelor frunzelor.
2. Prin gutație, plantele elimină picături de apă cu săruri minerale prin hidatode, în condiții de umiditate ridicată.

Boli ale sistemului excretor la om - cauze și prevenire

1. Cistita poate fi cauzată de infecții bacteriene ale căilor urinare, iar prevenirea ei se realizează prin igienă corespunzătoare, hidratare și tratarea corectă a infecțiilor.
2. Litiaza renală este favorizată de consumul insuficient de apă și de depunerea sărurilor minerale în rinichi, iar prevenirea include hidratare corespunzătoare și alimentație echilibrată.

2

a)

Trei funcții ale celulelor gliale sunt:

• asigură susținerea, protecția și izolarea neuronilor;
• contribuie la nutriția neuronilor și la menținerea compoziției mediului extracelular;
• formează teci de mielină în jurul unor axoni, mărind viteza de conducere a influxului nervos.

b)

Structura unui țesut corespunde funcției îndeplinite, deoarece forma și componentele celulelor sale permit realizarea eficientă a rolului acelui țesut. De exemplu, țesutul nervos conține neuroni cu dendrite și axon, prelungiri specializate pentru recepția, conducerea și transmiterea influxului nervos, iar celulele gliale susțin, protejează și hrănesc neuronii. Astfel, organizarea țesutului nervos este adaptată funcției de integrare și coordonare a activității organismului.

c)

Noțiuni specifice temei: corp celular, nucleu, dendrite, axon, teacă de mielină, butoni terminali.

Componentele neuronului

Neuronul este alcătuit din corp celular și prelungiri, iar corpul celular conține nucleul și citoplasma cu organite celulare. Dendritele sunt prelungiri scurte și ramificate care recepționează influxul nervos și îl conduc spre corpul celular. Axonul este o prelungire unică, de obicei lungă, care conduce influxul nervos de la corpul celular spre alte celule; la unii neuroni, axonul este învelit de teacă de mielină, cu rol izolator și de creștere a vitezei de conducere. La capătul axonului se află butonii terminali, care participă la transmiterea informației nervoase prin sinapse.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Completitudine: toate cerințele din SUBIECTUL I, SUBIECTUL al II-lea și SUBIECTUL al III-lea sunt rezolvate în ordinea din subiect.
• Acuratețe științifică: răspunsurile folosesc concepte corecte de biologie vegetală, animală, genetică, fiziologie și ecologie de nivel IX-X.
• Terminologie: sunt utilizați termeni adecvați: angiosperme, fructe uscate, meioză, mitocondrii, hematii, hemoglobină, bicarbonați, nefron, homeostazie, celule gliale, axon, dendrite.
• Calcule și justificări: calculele despre masa apei din plasmă și masa elementelor figurate sunt prezentate etapizat; problema de genetică include notații, gameți, combinații genotipice și raport fenotipic.
• Cerințe suplimentare: am formulat și rezolvat cerințe suplimentare la problemele din SUBIECTUL al II-lea A și B.
• Verdict final: soluția este completă, coerentă și formulată pentru obținerea punctajului maxim.