Soluții BAC Bio B1 2021 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I

A

Gimnospermele și angiospermele aparțin regnului Plante.

B

Două componente specifice celulei vegetale sunt:

• Peretele celular celulozic: asigură protecția celulei, îi menține forma și contribuie la susținerea mecanică a țesuturilor vegetale.
• Cloroplastele: conțin clorofilă și reprezintă sediul fotosintezei, proces prin care se sintetizează substanțe organice din substanțe anorganice, în prezența luminii.

C

1. a) anelidele
2. d) sifilisul
3. d) necesită prezența luminii
4. d) sediul receptorilor vizuali
5. a) 2n = 44 cromozomi

D

1. A — La plante, țesuturile conducătoare lemnoase au rol în transportul sevei brute.
2. F — Receptorii auditivi ai mamiferelor sunt localizați în urechea internă, în cohlee, la nivelul organului Corti.
3. F — Căile urinare ale mamiferelor sunt reprezentate de uretere, vezica urinară și uretră.

SUBIECTUL al II-lea

A

a)

Un vas mare de sânge care comunică cu atriul drept este vena cavă. Venele cave transportă sânge venos, încărcat cu dioxid de carbon, din corp spre atriul drept; sensul circulației este de la organe și țesuturi către inimă.

Un vas mare de sânge care comunică cu atriul stâng este vena pulmonară. Venele pulmonare transportă sânge arterial, oxigenat, de la plămâni spre atriul stâng; sensul circulației este de la plămâni către inimă.

b)

Peretele ventriculului stâng este mai gros decât peretele ventriculului drept deoarece ventriculul stâng pompează sângele în circulația sistemică, prin artera aortă, către toate organele corpului, deci trebuie să dezvolte o presiune mai mare. Ventriculul drept pompează sângele numai în circulația pulmonară, către plămâni, pe un traseu mai scurt și cu rezistență mai mică, de aceea peretele său este mai subțire.

c)

Datele problemei:

• masa corpului copilului = 21 kg;
• sângele reprezintă 7% din masa corpului;
• plasma reprezintă 55% din masa sângelui;
• apa reprezintă 90% din masa plasmei.

Calcul:

1. Masa sângelui:

$$21 \text{ kg} \times \frac{7}{100} = 1{,}47 \text{ kg}$$

2. Masa plasmei sangvine:

$$1{,}47 \text{ kg} \times \frac{55}{100} = 0{,}8085 \text{ kg}$$

3. Masa apei din plasmă:

$$0{,}8085 \text{ kg} \times \frac{90}{100} = 0{,}72765 \text{ kg}$$

Masa apei din plasma sângelui copilului este 0,72765 kg, adică 727,65 g.

d)

Cerință propusă: Calculați masa elementelor figurate ale sângelui copilului, știind că acestea reprezintă 45% din masa sângelui.

Rezolvare:

$$1{,}47 \text{ kg} \times \frac{45}{100} = 0{,}6615 \text{ kg}$$

Masa elementelor figurate ale sângelui copilului este 0,6615 kg, adică 661,5 g. Elementele figurate sunt eritrocitele, leucocitele și trombocitele.

B

Notăm:

• L = păstăi lățite, caracter dominant;
• l = păstăi înguste, caracter recesiv;
• V = păstăi verzi, caracter dominant;
• v = păstăi galbene, caracter recesiv.

Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere:

$$P: \textbf{LLvv} \times \textbf{llVV}$$

Gameții parentali sunt:

• planta cu păstăi lățite și galbene: Lv;
• planta cu păstăi înguste și verzi: lV.

În F1 se obțin organisme hibride:

$$F_1: \textbf{LlVv}$$

Fenotipul organismelor F1 este: păstăi lățite și verzi.

a)

Genotipurile celor două plante de mazăre sunt:

• planta cu păstăi lățite și galbene: LLvv;
• planta cu păstăi înguste și verzi: llVV.

b)

Organismele din F1 au genotipul LlVv și formează patru tipuri de gameți:

$$\textbf{LV, Lv, lV, lv}$$

c)

În F2 are loc încrucișarea:

$$F_1 \times F_1: \textbf{LlVv} \times \textbf{LlVv}$$

Pentru culoarea păstăii, galbenul apare numai la genotipul vv. Din cele 16 combinații de factori ereditari din F2, combinațiile cu păstăi galbene sunt:

• LLvv — o combinație;
• Llvv — două combinații;
• llvv — o combinație.

În total, în F2 sunt 4 combinații cu păstăi galbene.

Organismele din F2 cu păstăi înguste și galbene au genotipul:

$$\textbf{llvv}$$

d)

Cerință propusă: Stabiliți raportul fenotipic al organismelor din F2.

Rezolvare:

În încrucișarea dihibridă dintre doi heterozigoți pentru ambele perechi de caractere:

$$\textbf{LlVv} \times \textbf{LlVv}$$

se obține raportul fenotipic:

$$\textbf{9 : 3 : 3 : 1}$$

Acesta corespunde următoarelor fenotipuri:

• 9/16 plante cu păstăi lățite și verzi: L_V_;
• 3/16 plante cu păstăi lățite și galbene: L_vv;
• 3/16 plante cu păstăi înguste și verzi: llV_;
• 1/16 plante cu păstăi înguste și galbene: llvv.

SUBIECTUL al III-lea

1.

a)

Ecuația chimică a respirației aerobe este:

$$C_6H_{12}O_6 + 6O_2 \rightarrow 6CO_2 + 6H_2O + energie$$

Energia rezultată este stocată în molecule de ATP.

b)

Respirația aerobă eliberează o cantitate mai mare de energie decât respirația anaerobă deoarece, în prezența oxigenului, glucoza este oxidată complet până la dioxid de carbon și apă. Prin respirația aerobă se obțin aproximativ 36-38 molecule de ATP pentru o moleculă de glucoză, în timp ce prin respirația anaerobă/fermentație se obțin aproximativ 2 molecule de ATP, deoarece degradarea substanței organice este incompletă.

c)

Mecanismul ventilației pulmonare

1. În inspirație, diafragma și mușchii intercostali externi se contractă, volumul cutiei toracice crește, presiunea intrapulmonară scade, iar aerul pătrunde în plămâni.
2. În expirația de repaus, diafragma și mușchii intercostali externi se relaxează, volumul cutiei toracice scade, presiunea intrapulmonară crește, iar aerul este eliminat din plămâni.

Fermentația lactică

1. Fermentația lactică este un proces anaerob prin care glucoza este degradată incomplet, rezultând acid lactic și o cantitate redusă de energie.
2. Fermentația lactică se întâlnește la bacteriile lactice și în celulele musculare striate în timpul efortului intens, când aportul de oxigen este insuficient.

2.

a)

Trei componente ale tubului digestiv al mamiferelor sunt: cavitatea bucală, stomacul și intestinul subțire. Alte componente ale tubului digestiv sunt faringele, esofagul, intestinul gros și anusul.

b)

Afirmația „Unele plante au nutriție heterotrofă” este corectă deoarece există plante care nu își produc singure toate substanțele organice prin fotosinteză, ci folosesc substanțe organice preformate de la alte organisme. De exemplu, plantele parazite, precum cuscuta, absorb substanțe organice din planta-gazdă prin haustori.

c)

Digestia chimică a alimentelor de-a lungul tubului digestiv

Noțiuni specifice: cavitate bucală, amilază salivară, stomac, suc gastric, pepsină, intestin subțire, suc pancreatic, bilă, suc intestinal, produși finali ai digestiei.

În cavitatea bucală, digestia chimică începe sub acțiunea amilazei salivare, care descompune amidonul în glucide mai simple. În stomac, sucul gastric, care conține acid clorhidric și pepsină, începe digestia proteinelor. În intestinul subțire, bila emulsionează lipidele, iar enzimele din sucul pancreatic și din sucul intestinal finalizează digestia glucidelor, proteinelor și lipidelor până la produși simpli, absorbabili: monozaharide, aminoacizi, acizi grași și glicerol.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Completitudine: sunt rezolvate toate cerințele din SUBIECTELE I, II și III, inclusiv itemii A/F cu corectare, calculele și cele două cerințe suplimentare formulate și rezolvate.
• Acuratețe științifică: răspunsurile folosesc informații corecte despre celula vegetală, sistemul circulator, sistemul excretor, genetică mendeliană, respirație, ventilație pulmonară și digestie.
• Terminologie: sunt utilizați termeni specifici de biologie vegetală și animală: cloroplaste, sevă brută, organul Corti, vene cave, vene pulmonare, elemente figurate, genotip, fenotip, fermentație lactică, suc gastric, pepsină, suc pancreatic.
• Calcule și justificări: problema de fiziologie este rezolvată cu toate etapele, iar problema de genetică include genotipurile parentale, gameții, F1, F2 și raportul fenotipic.
• Verdict final: soluția este completă, coerentă și adecvată pentru obținerea punctajului maxim.