Soluții BAC Bio B1 2019 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I

A

La mamifere, nervul optic este alcătuit din axonii neuronilor ganglionari/multipolari ai retinei.

B

Două exemple de deficiențe senzoriale întâlnite la om sunt:

• miopia: poate fi cauzată de alungirea globului ocular sau de convergența prea mare a cristalinului, imaginea formându-se înaintea retinei;
• hipermetropia: poate fi cauzată de scurtarea globului ocular sau de convergența insuficientă a cristalinului, imaginea formându-se în spatele retinei.

C

1. c) excretor
2. b) artropode
3. b) se numesc trahee
4. d) pteridofite
5. b) conține receptorii pentru auz

D

1. F. Fibula este os al scheletului membrului inferior al omului.
2. F. Emisferele cerebrale sunt unite prin punți de substanță albă, de exemplu prin corpul calos.
3. A.

SUBIECTUL al II-lea

A

a)

Un exemplu de arteră este artera aortă. Prin artera aortă circulă sânge arterial, oxigenat, iar sensul circulației sângelui este de la ventriculul stâng spre organele corpului, în circulația mare.

b)

Unitatea structură-funcție a inimii se observă prin faptul că structura ei permite pomparea sângelui în două circuite. Inima are patru camere: atriile primesc sângele, iar ventriculele îl pompează în artere; ventriculul stâng are peretele miocardic mai gros, deoarece trimite sângele în circulația mare, la presiune mai ridicată. Valvele atrioventriculare și semilunare asigură circulația sângelui într-un singur sens, iar septul inimii separă sângele oxigenat de cel neoxigenat.

c)

Datele problemei:

• masa corpului: 73 kg;
• sângele reprezintă 8% din masa corpului;
• plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;
• apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine.

Calcul:

• masa sângelui: 73 kg x 8/100 = 5,84 kg;
• masa plasmei sangvine: 5,84 kg x 55/100 = 3,212 kg;
• masa apei din plasma sangvină: 3,212 kg x 90/100 = 2,8908 kg.

Răspuns: masa apei din plasma sangvină este 2,8908 kg, adică 2890,8 g.

d)

Cerință propusă: Calculați masa elementelor figurate ale sângelui persoanei, știind că plasma reprezintă 55% din masa sângelui.

Rezolvare:

• elementele figurate reprezintă restul masei sângelui: 100% - 55% = 45%;
• masa sângelui este 5,84 kg;
• masa elementelor figurate: 5,84 kg x 45/100 = 2,628 kg.

Răspuns: masa elementelor figurate ale sângelui este 2,628 kg.

B

Părinții sunt:

• plantă cu talie înaltă și frunze pețiolate, heterozigotă pentru ambele caractere: AaBb;
• plantă cu talie medie și frunze lipsite de pețiol, cu ambele caractere recesive: aabb.

a)

Genotipul părintelui cu ambele caractere recesive este aabb.

b)

Părintele heterozigot pentru ambele caractere, AaBb, formează patru tipuri de gameți:

AB, Ab, aB, ab.

c)

Un descendent din F1 homozigot pentru talie și heterozigot pentru tipul de frunze are genotipul aaBb. Acesta este homozigot recesiv pentru talie, deci are talie medie, și heterozigot pentru tipul de frunze, deci are frunze pețiolate.

d)

Cerință propusă: Stabiliți raportul genotipic și raportul fenotipic al descendenților din F1.

Rezolvare:

Părintele AaBb formează gameții AB, Ab, aB, ab, iar părintele aabb formează un singur tip de gamet, ab.

Combinațiile posibile sunt:

• AB x ab -> AaBb: talie înaltă, frunze pețiolate;
• Ab x ab -> Aabb: talie înaltă, frunze lipsite de pețiol;
• aB x ab -> aaBb: talie medie, frunze pețiolate;
• ab x ab -> aabb: talie medie, frunze lipsite de pețiol.

Raportul genotipic în F1 este:

1 AaBb : 1 Aabb : 1 aaBb : 1 aabb.

Raportul fenotipic în F1 este:

1 talie înaltă, frunze pețiolate : 1 talie înaltă, frunze lipsite de pețiol : 1 talie medie, frunze pețiolate : 1 talie medie, frunze lipsite de pețiol.

SUBIECTUL al III-lea

1.

a)

Două categorii de organisme cu nutriție heterotrofă, în funcție de sursa substanțelor organice, sunt:

• organismele saprofite/saprotrofe, care folosesc substanțe organice provenite din resturi de organisme moarte;
• organismele parazite, care folosesc substanțe organice preluate de la organisme vii, numite gazde.

Un grup de viețuitoare cu nutriție autotrofă este reprezentat de plantele verzi.

b)

Pigmenții asimilatori, precum clorofilele și pigmenții carotenoizi, absorb energia luminoasă necesară fotosintezei. Energia captată de acești pigmenți este folosită în faza de lumină pentru formarea de compuși energetici, care permit ulterior sinteza substanțelor organice din dioxid de carbon și apă. Pigmenții accesorii lărgesc spectrul luminii absorbite și transferă energia spre clorofila principală.

c)

Digestia intracelulară

1. Digestia intracelulară are loc în interiorul celulelor, în vacuole digestive, cu participarea enzimelor hidrolitice.
2. Acest tip de digestie este întâlnit la protozoare și la unele organisme pluricelulare simple, particulele nutritive fiind descompuse direct în celulele care le-au înglobat.

Morfologia tubului digestiv al mamiferelor

1. Tubul digestiv al mamiferelor este alcătuit din cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros și anus.
2. Peretele tubului digestiv are straturi specializate, precum mucoasa, submucoasa, musculatura și seroasa, iar intestinul subțire prezintă vilozități care măresc suprafața de absorbție.

2.

a)

Un alt tip de organizare celulară întâlnită în lumea vie este organizarea procariotă. O caracteristică a acesteia este absența nucleului individualizat, materialul genetic fiind localizat în nucleoid, fără membrană nucleară. Un exemplu de viețuitoare cu organizare procariotă este o bacterie.

b)

Mitocondria este sediul respirației aerobe deoarece matricea mitocondrială și membrana internă, pliată în criste, conțin enzimele ciclului Krebs și componentele lanțului respirator. La acest nivel are loc oxidarea substanțelor organice în prezența oxigenului și se sintetizează ATP, principala formă de energie utilizabilă de celulă.

c)

Minieseu: Fazele mitozei

Noțiuni specifice: profază, metafază, anafază, telofază, cromozomi bicromatidici, fus de diviziune.

În profază, cromatina se condensează și se formează cromozomi bicromatidici, iar fusul de diviziune începe să se organizeze. În metafază, cromozomii se dispun în planul ecuatorial al celulei, atașați de fibrele fusului de diviziune. În anafază, cromatidele surori se separă și migrează spre polii opuși ai celulei. În telofază, cromozomii ajunși la poli se despiralizează, se refac nucleii celulelor-fiice și se încheie diviziunea nucleului.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Am răspuns la toate cerințele din SUBIECTUL I, II și III, în ordinea din subiect.
• Am corectat afirmațiile false prin enunțuri științifice afirmative, fără folosirea simplei negații.
• Am folosit terminologie specifică de botanică, zoologie, genetică, fiziologie animală și fiziologie vegetală de nivel IX-X.
• Am inclus calculele cerute, cu toate etapele și unitățile de măsură necesare.
• Am formulat și rezolvat cerințe suplimentare pentru problema de circulație și pentru problema de genetică.
• Am justificat relația structură-funcție la inimă și rolul pigmenților asimilatori în fotosinteză.
• Am inclus cele patru enunțuri afirmative cerute și minieseul cu șase noțiuni specifice, în maximum patru fraze.
• Verdict final: soluția este completă, coerentă științific și orientată pentru punctaj maxim.