Soluții BAC Bio B1 2019 · Simulare

SUBIECTUL I

A

Receptorii vestibulari din urechea internă a mamiferelor transmit informații cu rol în menținerea echilibrului corpului.

B

Două exemple de fructe întâlnite la angiosperme sunt:

• Drupa: este un fruct cărnos, de obicei monosperm, cu endocarp lignificat, care formează sâmburele; exemplu: fructul de prun.
• Baca: este un fruct cărnos, cu pericarp zemos și, de regulă, cu mai multe semințe; exemplu: fructul de tomate.

C

1. d) hidrozoarele
2. b) faringele
3. d) Protiste
4. c) secretă un suc digestiv care conține lizozim
5. d) se leagă de trunchiul cerebral prin pedunculii cerebeloși

D

1. F - Prin transpirație, plantele elimină apa sub formă de vapori.
2. A - Candidoza este o boală cu transmitere sexuală care afectează ambele sexe.
3. F - Miopia este o deficiență senzorială care se corectează cu lentile divergente.

SUBIECTUL al II-lea

A

a) Măsuri de prevenire și manifestări

Trei măsuri comune de prevenire a hipertensiunii arteriale și a infarctului miocardic sunt:

• alimentație echilibrată, cu reducerea consumului de sare și de grăsimi animale;
• evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool;
• activitate fizică regulată și menținerea unei mase corporale normale.

Exemple de manifestări:

• Hipertensiunea arterială: valori crescute ale tensiunii arteriale, care pot fi însoțite de cefalee sau amețeli.
• Infarctul miocardic: durere toracică intensă, precordială, care poate iradia spre brațul stâng, însoțită de dispnee și transpirații reci.

b) Explicație

Peretele ventriculelor este mai gros decât peretele atriilor deoarece ventriculele pompează sângele în artere, la presiune mai mare, pe distanțe mai mari. Ventriculul drept trimite sângele spre plămâni, iar ventriculul stâng trimite sângele în circulația sistemică, la toate organele corpului; de aceea miocardul ventriculului stâng este cel mai gros. Atriile au pereți mai subțiri deoarece ele primesc sângele și îl împing doar spre ventricule.

c) Calculul masei apei din plasma sângelui

Date:

• masa corpului adultului = 87 kg;
• sângele reprezintă 8% din masa corpului;
• plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;
• apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine.

Etapele calculului:

1. Masa sângelui:

$$87 \text{ kg} \times \frac{8}{100} = 6{,}96 \text{ kg}$$

2. Masa plasmei sangvine:

$$6{,}96 \text{ kg} \times \frac{55}{100} = 3{,}828 \text{ kg}$$

3. Masa apei din plasma sangvină:

$$3{,}828 \text{ kg} \times \frac{90}{100} = 3{,}4452 \text{ kg}$$

Răspuns: masa apei din plasma sângelui adultului este de 3,4452 kg, adică aproximativ 3,45 kg.

d) Cerință suplimentară propusă și rezolvată

Cerință propusă: Calculați masa elementelor figurate ale sângelui adultului, știind că plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui.

Rezolvare:

Dacă plasma reprezintă 55% din masa sângelui, elementele figurate reprezintă:

$$100\% - 55\% = 45\%$$

Masa elementelor figurate:

$$6{,}96 \text{ kg} \times \frac{45}{100} = 3{,}132 \text{ kg}$$

Răspuns: masa elementelor figurate ale sângelui adultului este de 3,132 kg.

B

Notații:

• A = fructe alungite, caracter dominant;
• a = fructe rotunde, caracter recesiv;
• N = fructe negre-albăstrui, caracter dominant;
• n = fructe galbene, caracter recesiv.

Părinții se deosebesc prin forma și culoarea fructelor:

• primul părinte are fructe alungite și galbene, fiind homozigot pentru forma fructelor;
• al doilea părinte are fructe rotunde și negre-albăstrui, fiind heterozigot pentru culoarea fructelor.

a) Genotipurile părinților

Primul părinte: AAnn
Al doilea părinte: aaNn

Schema încrucișării:

$$P: AAnn \times aaNn$$

b) Tipurile de gameți produși de părinți

Primul părinte, AAnn, produce un singur tip de gameți:

$$An$$

Al doilea părinte, aaNn, produce două tipuri de gameți:

$$aN,\ an$$

c) Combinațiile din F1

Prin combinarea gameților:

Gameți	aN	an
An	AaNn	Aann

Rezultă:

• AaNn: fructe alungite și negre-albăstrui;
• Aann: fructe alungite și galbene.

Toți descendenții din F1 au alela dominantă A, deci toți au fructe alungite.

Procentul combinațiilor din F1 cu fructe alungite: 100%.

Genotipurile cerute:

• indivizii din F1 cu fructe alungite și negre-albăstrui: AaNn;
• indivizii din F1 cu fructe alungite și galbene: Aann.

d) Cerință suplimentară propusă și rezolvată

Cerință propusă: Stabiliți raportul fenotipic al descendenților din F1 după culoarea fructelor.

Rezolvare:

În F1 se obțin două combinații genotipice:

• AaNn: fructe negre-albăstrui;
• Aann: fructe galbene.

Cele două combinații apar în proporții egale, deoarece părintele aaNn produce gameții aN și an în proporții egale.

Răspuns: raportul fenotipic după culoarea fructelor în F1 este 1 fructe negre-albăstrui : 1 fructe galbene, adică 50% negre-albăstrui și 50% galbene.

SUBIECTUL al III-lea

1

a) Trei funcții ale țesuturilor conjunctive moi

Țesuturile conjunctive moi pot îndeplini următoarele funcții:

• funcție de legătură între alte țesuturi și organe;
• funcție de susținere și de umplere a spațiilor dintre organe;
• funcție de nutriție, apărare și reparare, prin substanța fundamentală, celulele conjunctive și vasele de sânge prezente în aceste țesuturi.

b) Argument

Între vasele lemnoase și vasele liberiene ale angiospermelor există deosebiri deoarece au structură și roluri diferite. Vasele lemnoase, componente ale xilemului, conduc seva brută, alcătuită din apă și săruri minerale, mai ales ascendent, de la rădăcină spre frunze, și au pereți lignificați. Vasele liberiene, componente ale floemului, conduc seva elaborată, bogată în substanțe organice produse prin fotosinteză, de la frunze spre celelalte organe ale plantei.

c) Enunțuri afirmative

Centrozomul:

1. Centrozomul este un organit celular specific celulelor animale, situat în apropierea nucleului.
2. Centrozomul participă la formarea fusului de diviziune, având rol important în repartizarea cromozomilor în timpul diviziunii celulare.

Fazele mitozei:

1. Mitoza cuprinde patru faze principale: profaza, metafaza, anafaza și telofaza.
2. În metafază, cromozomii se dispun în planul ecuatorial al celulei, iar în anafază cromatidele surori se separă și migrează spre polii opuși.

2

a) Asemănare și deosebire între respirația aerobă și respirația anaerobă

Asemănare: ambele sunt procese catabolice prin care substanțele organice, precum glucoza, sunt degradate cu eliberare de energie utilizată pentru sinteza de ATP.

Deosebire: respirația aerobă are loc în prezența oxigenului și determină degradarea completă a glucozei până la dioxid de carbon și apă, cu eliberarea unei cantități mari de energie; respirația anaerobă are loc în lipsa oxigenului și determină degradarea incompletă a glucozei, cu eliberarea unei cantități mai mici de energie.

b) Explicație

Între fotosinteză și respirația aerobă la plante există o strânsă corelație deoarece produșii fotosintezei sunt utilizați în respirație, iar produșii respirației pot fi utilizați în fotosinteză. Prin fotosinteză, plantele formează substanțe organice, precum glucoza, și eliberează oxigen; glucoza și oxigenul sunt folosite în respirația aerobă pentru obținerea energiei necesare proceselor vitale. În urma respirației aerobe se formează dioxid de carbon și apă, care pot fi folosite din nou în fotosinteză.

c) Minieseu: „Respirația anaerobă”

Noțiuni specifice: glucoză, lipsa oxigenului, fermentație, degradare incompletă, alcool etilic, ATP.

Respirația anaerobă are loc în lipsa oxigenului și constă în degradarea incompletă a unei substanțe organice, de obicei glucoza. Un tip de respirație anaerobă este fermentația, prin care se pot forma produși precum alcool etilic sau acid lactic, în funcție de organism și de condițiile de mediu. Prin acest proces se eliberează energie, dar cantitatea de ATP obținută este mai mică decât în respirația aerobă.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Am rezolvat toate cerințele din SUBIECTUL I, inclusiv alegerea variantelor corecte și corectarea afirmațiilor false fără folosirea negației.
• Am inclus măsuri de prevenire, manifestări, explicații fiziologice și calcule complete pentru sistemul circulator.
• Am rezolvat problema de genetică prin stabilirea genotipurilor parentale, a gameților, a combinațiilor F1 și a raportului fenotipic suplimentar.
• Am folosit terminologie corectă de biologie vegetală și animală: xilem, floem, sevă brută, sevă elaborată, centrozom, mitoză, respirație aerobă și anaerobă.
• Am formulat și rezolvat cerințe suplimentare pentru problemele care solicitau acest lucru.
• Am prezentat calculele cu toate etapele necesare și cu unități de măsură.
• Verdict final: soluția este completă, coerentă și adecvată pentru obținerea punctajului maxim.