Soluții BAC Bio B1 2018 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I

A

Sistemul excretor al mamiferelor este alcătuit din rinichi și căi urinare.

B

Două exemple de fructe uscate dehiscente întâlnite la angiosperme sunt:

• păstaia - întâlnită la fasole sau la mazăre;
• capsula - întâlnită la mac.

C

1. a) Fiecare celulă-fiică formată prin mitoză are 2n = 6 cromozomi.
2. a) Din grupul platelminților fac parte cestodele.
3. c) Component celular specific celulei vegetale este peretele celular.
4. d) La plante, fotosinteza poate fi evidențiată după CO2 absorbit.
5. b) Țesutul osos compact conține substanță fundamentală dură.

D

1. F - Emisferele cerebrale au suprafața brăzdată de șanțuri care delimitează lobi.
2. F - La mamifere, în timpul unei inspirații normale, sternul se îndepărtează de coloana vertebrală.
3. A - Cantitatea de energie obținută prin respirația anaerobă este mai mică decât cantitatea de energie obținută prin respirația aerobă.

SUBIECTUL al II-lea

A

a)

O altă manifestare a aterosclerozei este îngustarea lumenului arterial prin depunerea plăcilor de aterom, ceea ce îngreunează circulația sângelui.

Două cauze ale aterosclerozei sunt:

• alimentația bogată în grăsimi animale și colesterol;
• fumatul.

O măsură de prevenire este adoptarea unei alimentații echilibrate, sărace în grăsimi saturate, asociată cu activitate fizică regulată.

b)

Leucocitele acționează în mod diferit pentru asigurarea imunității, deoarece unele realizează fagocitoza agenților patogeni, iar altele, precum limfocitele B, produc anticorpi specifici. De asemenea, limfocitele T pot distruge celule infectate sau pot coordona răspunsul imun.

c)

Datele problemei:

• masa corpului adultului: 79 kg;
• sângele reprezintă 8% din masa corpului;
• plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;
• apa reprezintă 90% din masa plasmei.

Calcul:

1. Masa sângelui:

79 kg x 8 / 100 = 6,32 kg

2. Masa plasmei sangvine:

6,32 kg x 55 / 100 = 3,476 kg

3. Masa apei din plasma sangvină:

3,476 kg x 90 / 100 = 3,1284 kg

Masa apei din plasma sângelui adultului este 3,1284 kg, adică 3128,4 g.

d)

Cerință propusă: Calculați masa elementelor figurate ale sângelui adultului, știind că plasma reprezintă 55% din masa sângelui.

Rezolvare:

Elementele figurate ale sângelui sunt eritrocitele, leucocitele și trombocitele. Dacă plasma reprezintă 55% din sânge, elementele figurate reprezintă:

100% - 55% = 45%

Masa elementelor figurate:

6,32 kg x 45 / 100 = 2,844 kg

Masa elementelor figurate ale sângelui este 2,844 kg.

B

Se notează:

• M - fructe mari, caracter dominant;
• m - fructe mici, caracter recesiv;
• V - culoare verde deschis, caracter dominant;
• v - culoare verde închis, caracter recesiv.

Părintele cu fructe mari și verde deschis este homozigot pentru ambele caractere, deci are genotipul MMVV. Părintele cu fructe mici și verde închis are genotipul mmvv.

Încrucișarea parentală:

P: MMVV x mmvv

Gameți parentali:

• MMVV produce gameți MV;
• mmvv produce gameți mv.

Descendenții din F1:

F1: MmVv, toți cu fructe mari și de culoare verde deschis.

Încrucișarea indivizilor din F1:

F1 x F1: MmVv x MmVv

Gameții produși de fiecare individ F1 sunt: MV, Mv, mV, mv.

a)

Genotipurile părinților sunt:

• MMVV - părinte cu fructe mari, verde deschis, homozigot dominant pentru ambele caractere;
• mmvv - părinte cu fructe mici, verde închis, homozigot recesiv pentru ambele caractere.

b)

Trei exemple de tipuri de gameți produși de indivizii din F1 sunt: MV, Mv, mV. Un al patrulea tip posibil este mv.

c)

În F2 rezultă 16 combinații de factori ereditari.

Pentru caracterul dimensiunea fructelor, în încrucișarea Mm x Mm, raportul genotipic este:

1 MM : 2 Mm : 1 mm

Raportat la cele 16 combinații dihibridice:

• combinații MM: 4;
• combinații Mm: 8;
• combinații mm: 4.

Numărul combinațiilor din F2 heterozigote pentru dimensiunea fructelor este 8.

Indivizii din F2 cu fructe mici trebuie să aibă genotipul mm. Pentru culoare verde deschis, trebuie să aibă cel puțin o alelă dominantă V. Genotipurile indivizilor cu fructe mici, de culoare verde deschis, sunt:

mmVV și mmVv.

d)

Cerință propusă: Stabiliți raportul fenotipic al descendenților din F2.

Rezolvare:

În încrucișarea dihibridă MmVv x MmVv, cu segregare independentă a celor două perechi de caractere, raportul fenotipic din F2 este:

9 : 3 : 3 : 1

Astfel, din 16 combinații se obțin:

• 9/16 plante cu fructe mari, verde deschis: M_V_;
• 3/16 plante cu fructe mari, verde închis: M_vv;
• 3/16 plante cu fructe mici, verde deschis: mmV_;
• 1/16 plante cu fructe mici, verde închis: mmvv.

SUBIECTUL al III-lea

1

a)

Două componente ale tubului digestiv al mamiferelor sunt stomacul și intestinul subțire.

b)

La nivelul intestinului subțire are loc digestia chimică finală a glucidelor, proteinelor și lipidelor, sub acțiunea sucului pancreatic, a sucului intestinal și a bilei, care emulsionează grăsimile. Produșii finali ai digestiei pot fi absorbiți prin mucoasa intestinală.

Două enzime care acționează la nivelul intestinului subțire sunt:

• amilaza pancreatică, care descompune amidonul în glucide mai simple, precum maltoza;
• lipaza pancreatică, care descompune lipidele emulsionate în acizi grași și glicerol.

c)

Pancreasul exocrin

1. Pancreasul exocrin secretă suc pancreatic, care se varsă în duoden.
2. Sucul pancreatic conține enzime digestive, precum amilaza pancreatică, lipaza pancreatică și tripsina.

Hepatita

1. Hepatita este o boală caracterizată prin inflamația ficatului.
2. Hepatita poate fi produsă de virusuri hepatitice, alcool sau substanțe toxice și afectează funcțiile ficatului.

2

a)

Cele trei tunici ale globului ocular al mamiferelor sunt:

• tunica externă, fibroasă, alcătuită din sclerotică și cornee;
• tunica mijlocie, vasculară, alcătuită din coroidă, corp ciliar și iris;
• tunica internă, nervoasă, reprezentată de retină.

b)

Nervul optic conduce impulsurile nervoase formate la nivelul retinei către centrii vizuali din scoarța cerebrală. Lezarea nervului optic întrerupe transmiterea informației vizuale de la ochi la encefal, astfel încât stimulii luminoși nu mai sunt percepuți conștient și apare orbirea pentru ochiul afectat.

c)

Șase noțiuni specifice temei „Mucoasa olfactivă” sunt: epiteliu olfactiv, mucus, celule receptoare olfactive, cili olfactivi, molecule odorante, nerv olfactiv.

Mucoasa olfactivă

Mucoasa olfactivă este localizată în partea superioară a cavităților nazale și conține epiteliu olfactiv cu celule receptoare olfactive. Moleculele odorante se dizolvă în mucus și stimulează cilii olfactivi ai celulelor receptoare. Stimularea receptorilor determină formarea impulsurilor nervoase, care sunt transmise prin nervul olfactiv către centrii nervoși ai mirosului.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Toate subiectele și subpunctele I, II și III sunt rezolvate în ordinea cerută.
• Itemii de tip adevărat/fals includ corectări științifice fără folosirea simplei negații.
• Calculele sunt prezentate cu toate etapele: masa sângelui, masa plasmei și masa apei din plasmă.
• Problemele suplimentare cerute la II.A.d și II.B.d sunt formulate și rezolvate complet.
• Terminologia de genetică, anatomie, fiziologie animală și botanică este adecvată nivelului IX-X.
• Minieseul despre mucoasa olfactivă include șase noțiuni specifice și un text coerent de trei fraze.
• Răspunsurile sunt clare, evaluabile și formulate pentru obținerea punctajului maxim.

Verdict final: soluția este completă și urmărește obținerea punctajului maxim.