Soluții BAC Bio B1 2018 · Iunie–Iulie

SUBIECTUL I

A

Procesul de descompunere a apei în oxigen și hidrogen are loc în faza/etapa de lumină a fotosintezei.

Formulare completă: fotoliza apei are loc în etapa fotochimică a fotosintezei, cu participarea energiei luminoase.

B

Două exemple de fructe uscate indehiscente întâlnite la angiosperme sunt:

• achenă - fruct uscat, indehiscent, monosperm, cu pericarpul nelipit de sămânță; exemplu: fructul de floarea-soarelui;
• cariopsă - fruct uscat, indehiscent, monosperm, cu pericarpul concrescut cu tegumentul seminței; exemplu: fructul cerealelor, cum este grâul.

C

1. a) artropode
2. d) nervos
3. c) mitocondria
4. d) n = 23 cromozomi
5. c) sunt gonadele feminine

D

1. F - Rinichii mamiferelor sunt protejați la exterior de capsula renală.
2. F - La mamifere, în timpul unei inspirații normale, sternul se îndepărtează de coloana vertebrală.
3. A - Cerebelul are rol în menținerea echilibrului corpului.

SUBIECTUL al II-lea

A

a)

Două tipuri de vase de sânge ale sistemului circulator sunt arterele și venele.

Cele două compartimente ale inimii prin care circulă sânge oxigenat sunt atriul stâng și ventriculul stâng.

b)

Două deosebiri dintre valvulele semilunare și valvulele atrio-ventriculare sunt:

• valvulele semilunare sunt situate la baza arterei aorte și a arterei pulmonare, între ventricule și artere, în timp ce valvulele atrio-ventriculare sunt situate între atrii și ventricule;
• valvulele semilunare împiedică întoarcerea sângelui din artere în ventricule, în timp ce valvulele atrio-ventriculare împiedică întoarcerea sângelui din ventricule în atrii.

O altă deosebire corectă: valvulele atrio-ventriculare sunt legate de mușchii papilari prin cordaje tendinoase, pe când valvulele semilunare nu au cordaje tendinoase.

c)

Datele problemei:

• masa corpului = 77 kg;
• sângele reprezintă 7% din masa corpului;
• plasma sangvină reprezintă 55% din masa sângelui;
• apa reprezintă 90% din masa plasmei sangvine.

Calculul masei sângelui:

77 kg x 7/100 = 5,39 kg sânge

Calculul masei plasmei sangvine:

5,39 kg x 55/100 = 2,9645 kg plasmă sangvină

Calculul masei apei din plasma sangvină:

2,9645 kg x 90/100 = 2,66805 kg apă

Masa apei din plasma sângelui persoanei este 2,66805 kg, adică 2668,05 g.

d)

Cerință propusă: Calculați masa elementelor figurate ale sângelui persoanei, știind că plasma reprezintă 55% din masa sângelui.

Rezolvare:

Dacă plasma reprezintă 55% din masa sângelui, elementele figurate reprezintă:

100% - 55% = 45%

Masa sângelui este 5,39 kg, deci:

5,39 kg x 45/100 = 2,4255 kg

Masa elementelor figurate ale sângelui este 2,4255 kg.

B

Florile albe și mari sunt caractere dominante, determinate de alelele A și M. Florile roz și mici sunt caractere recesive, determinate de alelele a și m.

a)

Părinții sunt:

P: AAMM x aamm

Primul soi are flori albe și mari și este homozigot pentru ambele caractere: AAMM.

Al doilea soi are flori roz și mici: aamm.

În F1 se obțin organisme hibride:

F1: AaMm

Fenotipul organismelor din F1: flori albe și mari.

b)

Indivizii din F1 au genotipul AaMm și produc patru tipuri de gameți:

AM, Am, aM, am

Trei exemple de tipuri de gameți produși de indivizii din F1 sunt: AM, Am, aM.

c)

Încrucișarea indivizilor din F1:

F1 x F1: AaMm x AaMm

Gameții fiecărui individ F1 sunt:

AM, Am, aM, am

Tabelul combinațiilor genotipice din F2:

Gameți	AM	Am	aM	am
AM	AAMM	AAMm	AaMM	AaMm
Am	AAMm	AAmm	AaMm	Aamm
aM	AaMM	AaMm	aaMM	aaMm
am	AaMm	Aamm	aaMm	aamm

Raportul de segregare după fenotip în F2 este:

9 plante cu flori albe și mari : 3 plante cu flori albe și mici : 3 plante cu flori roz și mari : 1 plantă cu flori roz și mici

Organismele din F2 cu flori de culoare roz și mari trebuie să aibă genotipul aaM-, deci pot fi:

aaMM sau aaMm

d)

Cerință propusă: Stabiliți proporția organismelor din F2 care sunt homozigote pentru ambele caractere și precizați fenotipurile acestora.

Rezolvare:

Din tabelul combinațiilor genotipice din F2, organismele homozigote pentru ambele caractere sunt:

• AAMM - flori albe și mari;
• AAmm - flori albe și mici;
• aaMM - flori roz și mari;
• aamm - flori roz și mici.

Fiecare apare o dată din 16 combinații, deci proporția totală este:

4/16 = 1/4 = 25%

Proporția organismelor din F2 homozigote pentru ambele caractere este 25%.

SUBIECTUL al III-lea

1

a)

Doi produși finali ai digestiei lipidelor sunt acizii grași și glicerolul.

b)

Hepatita este o inflamație a ficatului.

• Cauză: poate fi produsă de infecția cu virusuri hepatitice, de exemplu virusurile hepatitice A, B sau C.
• Două manifestări: icter, adică îngălbenirea pielii și a mucoaselor, și oboseală accentuată; pot apărea și greață, vărsături, febră sau dureri abdominale.
• Măsură de prevenire: respectarea regulilor de igienă, vaccinarea împotriva hepatitelor pentru care există vaccin și folosirea instrumentelor sterile în manevrele medicale.

c)

Pancreasul exocrin

1. Pancreasul exocrin secretă sucul pancreatic, care ajunge în duoden prin canalul pancreatic.
2. Sucul pancreatic conține enzime digestive, precum amilaza pancreatică, lipaza pancreatică și tripsina, cu rol în digestia glucidelor, lipidelor și proteinelor.

Digestia bucală

1. Digestia bucală cuprinde masticația, insalivarea alimentelor și formarea bolului alimentar.
2. În cavitatea bucală începe digestia chimică a amidonului sub acțiunea amilazei salivare.

2

a)

Alte trei organe de simț ale mamiferelor sunt urechea, nasul și limba.

b)

Coroida are rol în hrănirea globului ocular deoarece este o membrană bogat vascularizată; vasele sale de sânge asigură aportul de oxigen și substanțe nutritive pentru structurile globului ocular, în special pentru retină.

c)

Sistemul optic al ochiului mamiferelor

Șase noțiuni specifice: cornee, umoare apoasă, pupilă, cristalin, umoare sticloasă, retină.

Sistemul optic al ochiului mamiferelor cuprinde medii transparente care refractă razele luminoase: corneea, umoarea apoasă, cristalinul și umoarea sticloasă. Lumina pătrunde în ochi prin pupilă, iar cristalinul își modifică forma prin acomodare, contribuind la focalizarea razelor luminoase. Imaginea se formează pe retină, unde celulele fotoreceptoare transformă stimulii luminoși în influxuri nervoase.

Autoevaluare pentru punctaj maxim

• Am rezolvat toate subpunctele din SUBIECTUL I, II și III, în ordinea din cerință.
• Am inclus corectările pentru afirmațiile false fără folosirea negației.
• Am folosit terminologie biologică adecvată pentru botanică, anatomie, fiziologie animală, genetică și igienă.
• Am prezentat calculele cu toate etapele și unitățile necesare.
• Am formulat și rezolvat cerințe suplimentare la problemele II.A și II.B.
• Am inclus raportul de segregare fenotipică și genotipurile cerute pentru problema de genetică.
• Am redactat minieseul cu șase noțiuni specifice și text coerent de maximum trei fraze.
• Verdict final: soluția este completă, corectă științific și redactată pentru punctaj maxim.